Oda vistiernicului

Fiind omul fiara sociala si calatoare si io om, s-o nimerit sa ma aflu odata in oras strain. Unde dupa invirtit pe ulite pina mi s-o uscat cerul gurii, am tras la pravalie sa alimentez cu o masura de parizer si o bere pe care le-am servit pe niste trepte ca houmlesu`. Cum tate mi-o priit, mai ales berea, asta s-o increzut si o inceput sa-si ceara dreptul. De-a fi eliminata. Mare lucru berea si eliminarea ei, cita vreme esti acasa cu chiuveta la indemina, sau macar pe la cunoscuti, dar intre straini, de multe ori, buda nu ii altceva decit un cotet puturos si compartimentat.
Exact asa si aci, numa` ca budistii ca sa nu fraiereasca nevoitorul investitia lor, o pus password la buda. Passwordu` era TAXA. Astfel incit daca nu ai bani marunti, poti fi bancher, ca te caci pe tine si pe toata averea ta. Asta daca ai probleme mari. Daca is mici, ai mai multe variante. Daca esti indraznet, sari la chiuveta publica, dar stai cu spaima in sin ca te vede oarecare si-ti fute o grebla in zona inghinala, ca spurci locul unde el isi spala obrazul si mainile. Alta varianta ii pisoarul, dar acesta primeste donatii numa` de la barbati. Si dinaintea taxei, care nu era mare, dar se chema taxa si din pricina asta, m-o intors pe dos, mi-o crescut inima de era sa crape in mine de bucurie si recunostinta ca am cotoc intre picioare si nu gaurica. In acele clipe de transcendenta dinaintea pisoarului, ma simteam capabil sa umblu cu madularu` la vedere, sa-l prezint lumii intregi, sa-i pun casa pe nume, ca el e cel care nu risipeste galbenii, ci-i aduna in vistierie.
…cum e vorba din batrini, cine n-are drimba, sa-si faca rost, ca e aur la casa omului.

Despre insuratoare

Pe rind, sau deodata, oamenii din jurul meu trag catre insuratoare. Adica sa se aseze la cotetul lor alaturi de muiere, in vederea conservarii speciei si a implinirii fanteziilor fatate pina acum. Unii mai incearca sa aduca vorba despre ziua in care si io voi intra in rindul lumii(de parca acum as zace pe orbita ei), tragind la caldura caminului si la fierbinteala familiei. Personal, is convins de asta, insa nu am chef s-o discut si cu atit mai putin s-o infaptuiesc in urmatoarele citeva saptamini. Nu de alta, dar io am ginduri, framintari, spaime, dubii etc.
Unul din ele ii cerutul femeii care t-i draga de nevasta. Filmele cu sirop si kkt moale dau ca pilda barbatul sensibilos ce asterne pe gresie genunchiul si astfel prezinte jalba. Nu am nimic impotriva omului cu simtaminte, insa nu vad rostul ingenuncherii. Io stiu ca rotula se pleaca dinaintea lui Dumnezeu, eventual dinaintea monarhului, dinaintea cuiva caruia fie din convingeri istorice, morale, sau mai stiu io de care, ii atribuim o conditie de superioritate in raport cu noi. Astfel ca nu inteleg plecarea dinaintea femeii in acest moment, pentru ca dupa citiva ani genunchiul supus sa se transforme in dosul palmei peste gura. Daca tot pretuiesti pe cine t-i drag, spune-i de la obraz si mentine verticalitatea pina la lut.
Alta ineptie care nu-mi da pace e cererea de la tatal viitoarei sotii. Intr-o vreme cind muierea in societate nu exista decit ca accesoriu al barbatului si oarecum tatal fetei-alt barbat-ii garanta acesteia drepturile, da, era firesc sa i-o ceri lui. E ca si cum ai fi cumparat o vita. Asta nu se putea fara acordul proprietarului, decit daca isi schimba denumirea in furt. Daca plimba ceva tinara retina p-aci sa nu sara in sus, ci sa faca bine sa judece coerenta frazei si nu terminologia aparent injositoare, iar daca nu-mi da dreptate, sa moara fata batrina, intrucit e mai timpa decit permite dreptul civil.
Acum insa, femeile au carte, au drept de vot, adica un statut social, ba unele cistiga de-si ajuta financiar si parintii. In cazul acesta, cum sa merg io la socru` si sa-i cer fata, cind ei is persoanele la mila ei si nu ea cea fara drepturi. Daca este careva, tot femeie, in situatia asta si rivneste sa fie ceruta de la tatal ei, inseamna ca renunta la propiul statut social, deci, cine o ia, e indreptit s-o considere doar masina de gatit, de spalat si facut pe plac, deoarece singura cere tratamentul respectiv.