Ca mustele la c…t

Cind fabulatorii virtuali, a.k.a. bloghistii trec prin crize de inspiratie si nu posteaza besini de pe iutub cu comentarii de genul ia vedeti ce-ascult io cind ma screm pe buda, sau jocuri pentru retardati precum leapsa(oare cine pula mea o fi interesat cind unul cu cosuri pe buci si matreata in sprincene s-o cicat imprastiat pentru prima data si daca asta ii o afirmatie adevarata sau falsa?), mai repede sau mai incolo, ajung sa se joace de-a introspectia. De ce mi-am facut blog, pentru cine scriu, de ce scriu ca curu`?

Pentru mine ii clar ca cine si-o facut blog, l-o atirnat pe net ca sa fie citit de lume, adica de altii, ca daca-l facea doar pentru sine, putea sa scrie in jurnal cu creionu` chimic, sau sa-si faca insemnari personale fara legatura la retea. Asa ca de cite ori citesc pe la cite un bezmetic scriu in primul rind pentru mine, imi vine sa-i fut o unealta agricola contondenta in cavitatea bucala.

Citiva isi dau arama pe obraz si cu aroganta se falesc ca-s mari bloghisti si o luat-o inaintea turmei doar pentru ca niste aiuriti le-o recomandat avortonul pseudo-intelectual citorva prieteni. Asta ii ca si cum Laura Andresan s-ar lauda ca lumea se uita mai cu drag cum se joaca ea la ceva chef penal cu sarpele intre tite pe linga piscina inconjurata de luminari, de zici ca-i parastas, decit la un interviu cu Liiceanu. Ce-i drept pe Liiceanu nimeni nu-l cheama la chefuri sa-i vada titele, deci macar o umbra de complex de inferioritate ar putea avea.

Rinind printre amintiri, mai dau peste alta categorie de bloghisti, aia care is undeva nici cu pula-n pizda, nici cu sufletu` in Rai si viseaza sa atinga culmi blogosferice ametindu-se reciproc ca trimbitele biruintei lor nu au sunat inca. Astia-s un fel de chibiti pe linga aia aroganti, sau cel putin mai bine vazuti la clasamente. Comenteaza in fiecare zi, ba de mai multe ori la aceeasi postare, mai furiseaza pe blogu` aluia mai bazat cite-un link la blogu` lor cu pula mica, scuzindu-se ca nu vor sa-si faca reclama tocmai ei care-s fidelii lachei, da` le-a scapat din funie advertaisingu`.

Nu-i pot uita pe mizantropii blogosferici, aia de par sa se detaseze de proiectia lor virtuala prin articole batoase si raceala fata de lingusitorii personali. Oameni buni, daca scrieti aproape zilnic, daca ati achizionat domeniu si va inscrieti la concursuri, nu-i la mintea cocosului ca urmariti ratingu`?

Pina la urma, oarecum, toti tragem ca mustele la cicat cu o foame de lup. Si oricit i-am zice Nutella, se simte miros de excremente din coltul gurii.

Io cu tata S01E3- Munca omului, noroc ii aduce

La mama inca nu am apucat sa-i spunem cum sta treaba cu extraterestru` sa nu cumva sa se scapete la oarice vecina si cum nu sta vorba-n femeie ca cicatu-n rata, sa vina intreaga obste sa vada boala legata la iesle, ase ca ma puteam intelege cu tata asupra chestiunii numa` in sura.

Dupa ce-am umplut brihanu` cu niste tocana cu clisa, am iesit io cu tata sa pecetluim soarta putorii. Ma gindeam ca lumea s-ar sparie vazindu-l, asa ca nu-l putem da in vileag, deci altceva decit sa-l melestim, nu tare avem ce face. Extraterestru` ne-o citit bagsama gindu` ca s-o apucat de scheunat si ne ruga in coate si jerunti sa-l crutam ca ne face orice pofta. Cumva l-o induplecat pe tata, ca io l-as fi lovit in cap ca pe sarpe, nu de alta da` inca mai eram vinat la coaie de cum ma strinsese cu citeva ceasuri mai `nainte, ase ca pina sa ne hotarim deplin asupra lui, tata l-o bagat on probation sa vina cu noi la cimp si sa ne-ajute sa sapam malaiu`, ca si ase am fo` pierduta o zi cu capturarea lui si lucru` raminea in urma, iara, vorba tatii, porcii ceia nu traiesc numa` cu urzici si laptuci.

La dimineata, extraterestru` era tot sinje la gura. Am zis tata, o turbat bicisnicu`! Tata in intelepciunea lui o zis ai, prost esti! N-o turbat, m-am gindit io ca a da sa scape de la iesle si i-am montat un capastru emo cu lame. Uite c-am avut dreptate si l-am lecuit amu`. Mare om tata, cum o stiut el sa anticipeze miscarea vrajmasului si l-o pus cu botu` pe labe, i-o dat un clop de paie si am pasit catre cimp sa vedem ce-i poate pielea lu` ala de la oras.

La-nceput s-o tras pe coada, da` o prins iute drag de munca vazindu-l pe tata cum sapa si ne-am trezit la ceas de seara cu malaiu` sapat tot. Atunci am priceput ca nu-i lucru curat si astia de la oras desi is in stare sa lucre mai cu spor si indemina ca noi, nu se leaga de glie ca-s putori si mai bine bat ulitele sa imprastie minciuni decit sa agoniseasca. Tata rezema o sapa si alinta cu degetele un coi, minunindu-se de iscusinta bicisnicului si ticluind cine stie ce plan din care sa nu lipseasca truda extraterestrului si profitu` nost. Si cum afara se lasa intunericu`, dar deasupra noasta se-aratau zorile belsugului, tata s-o gindit sa-i deie nume la clampau, cum se da la orice dobitoaca, s-avem cum sa-l strigam prin batatura.

De ziua ta

Nu stiu cind a iesit la suprafata si cu ce motivatie obiceiul de a-ti sarbatori ziua de nastere, dar mi se pare o apucatura stupida si inutila. Cui ii face placere, sa-si tina sarbatoarea personala in fiecare zi, ba chiar de doua ori pe zi, insa mie sa-mi dea pace pentru ca nu ajung nicicum la sensul de a te bucura pentru nimic.
Ii obiceiul ca orice kkt sa fie aniversat. Ziua cind am facut prima laba, eliberarea de sub libertate, taiatul motului, taiatul rontului etc. Mai mult sau mai putin penibil, is zile in care cineva o facut ceva si vrea sa-si aminteasca in fiecare an cu exactitate ca tocmai pe vremea aceea el o savirsit ceva. Acuma, treaba cu aniversarea zilei de nastere ce rost are? Nimeni nu a facut nimic in ziua aia, decit cea mai mare dobitocie a vietii lui si anume a parasit cel mai bun loc de pe pamint pentru un kkt. Si nici macar nu a iesit de buna voie, pentru ca cineva s-a chinuit si s-a scremut ca el s-ajunga afara. Asadar in ce consta aceasta mare minune de a fi tot un zimbet, de-a te simti deosebit, special, sarbatorit? Inteleg ca lumea sa se poarte frumos cu tine cind ai realizat ceva, sa-si arate recunostinta in cadouri, sa stea ghem in jurul tau, dar de ce de ziua ta?
Sa fie dupa mine, in loc de ziua de nastere as prefera sa-mi aniversez ziua mortii, atit ca inca nu mi-o cunosc si poate e mai bine asa. De spaima sa nu mor atunci cind stiu io ca e vremea, mi-as lua zilele anticipat si atunci tot sistemul s-ar duce pe undele Simbetei, deci orice aniversare precedenta ar fi o besina cu saciz.
Asa ca pina una-alta, ma incredintez Parazitilor la care am gasit cea mai frumoasa urare a aniversarii zilei de nastere. Atentie la refren!

Mi-am cumparat urmasi

Tot m-o futut la melodie muierea care m-i draga sa facem cumva sa ne luam si sa framintam niste prunci, ca daca mai stam mult pe ginduri ne trezim ca-i facem cu creasta si pene. Ca orice barbat de bun simt, la inceput, m-am kkt pe mine de spaima cind am auzit de prunci. Ce-mi trebe mie copii, cind nu-s in stare sa-mi port singur de grija? Numa` asta-mi lipseste sa mai si cooperez la aducerea cuiva pe lume si sa-l nenorocesc cu apucaturile mele de om hodinit.

Dar dupa citeva luni o-nceput sa ma prinda spaima si pe mine. Daca-i drept ce zice femeia si chiar ar fi cazul sa ne sporim? Asa ca inainte de-a ma inhama la responsabilitatea familiei m-am gindit ca ar fi util sa bag un antrenament sa vedem cum decurge. Si odata trezite in mine simtamintele paterne, le-as indrepta catre oarece vietate, da` nu om, deci ramin plantele si animalele in discutie. Sa fie dupa mine as lua un purcel si l-as creste si l-as griji ca ochii din cap, da` nu ar apuca praznicul Craciunului, ca l-as jertfi de sf. Ignat, asa ca purcelul iese din ecuatie, la fel ca toate animalele care is compatibile cu tigaia sau gratarul.

Bun, zic io, sa vedem ce bestii mai is ramase ca sa le aplic paternitatea mea. As lua niste pesti, da` astia mor si de cald si de frig si de la fum de tigara si de la orice, iara daca scapat un piranha, cine stie cind m-aplec mai tare peste covata cu pesti si ma trezesc c-un paricid in casa, ca ma rontaie pruncii. Apoi, arahnofob fiind m-am gindit sa-mi autodepasesc spaima tinind un paianjen de-ala cu par pe picioare, da` te miri cind beat fiind ii descui usa si in scurt timp daca nu imi face felul, oricum trebe sa ma mut din casa. No, am zis, gata cu kkturile astea exotice, ma bag la ceva clasic, un hamster sau ceva soi de rozator cu blana. Astea minca orice si mobila din casa, le pui niste rumegus si se fac cit un miel in citeva luni. Cind o fo` sa fac pasul cel mare iar m-am simtit cuprins de griji, daca cumva trecind printr-o criza afectiva si neavind ciocolata la indemina imi indrept atentia catre junele din cusca si de la mingaiere la mingaiere il implic scurtuc intr-un incest om-fiara?

Ajuns aci, singura solutie ramasa, inafara de a cultiva microbi sub unghii, is plantele si nu orice plante. Ca ori le maninc, ori le port de frica. Si decit sa le am pe constiinta, mai bine stau cu spaima linga ele. Asa ca avind de ales intre urzici si cactusi, am achizitionat un cactus, dar de cum l-am tinut in brate prima data mi s-o parut ca nu-i tihneste singur si i-am luat pereche. Asa ca acuma is linistit, avind activitate paterna cu scaietii gemeni. Am vrut sa le dau si nume sa stiu cum ii strig prin curte, sa-i disting de copiii altora, da` nu mi-o venit nimic breaz in minte. Amindoi seamana cu o pula cu spini si nu-i pot numi la fel pe amindoi, asa ca primul o sa fie Pula si al doilea Spini. Asa ca de s-a intimpla sa racnesc din pragul casei Pula cu Spini, ia veniti la tata, sa vezi cum o sa sara ca fripti si-o sa raspunda chemarii paterne.

Pizda care momeste

M-o intrebat cineva stii ce-i pizda? M-am blocat citeva zile nestiind ce sa raspund. Ii simplu sa zici sigur ca da, sintem prieteni de-o viata. Dar lucrurile is rinduite putin altfel. Poti fi prieten cu cineva si sa nu-l cunosti indeajuns pentru a spune doua vorbe cu rost despre el. Cine a privit pizda in ochi fara sa-si piarda suflarea macar pentru citeva clipe? Oricum, decit sa risc sa vorbesc pe linga, mai bine las pe cineva care stie. Aci vine povestea pe care am tradus-o din frunza ca sa priceapa tot curiosul…am adaptat dupa bunul plac unele cuvinte, iara unde nu m-am priceput, fie am pus semne de intrebare, fie am tradus gresit. Lioncornul, pentru berbecii care nu s-or prinde, ii inorogu`.
…ka se stie bine ka pentru a vina Lioncornul trebuie sa asezi o fata nedezvirginata la radacina copacului si fiara simte izul de ficioara si vine sa-i astearna capul pe pintece si atunci eu am luat-o pe Nina a lu` Bergolio ce o venit acolo cu tat-su` sa cumpere vaka de la tata si i-am spus vino in codru ka vinam lioncornul apoi am asezat-o sub copac pentru ka eram sigur ca ea era ficioara si i-am spus stai frumos in loc si desfa picioarele sa faci loc unde sa astearna fiara capul si ea zicea ce sa desfac si io ziceam acolo in locul acela desfa cum trebe si o atingeam si ea s-o apucat sa glasuiasca de parea o ??? ce fata si n-am mai vazut nimic in sfirsit mi s-o facut ca si o apocalypsin si dupa nu o mai fost curata ca un crin si atunci ea o zis doamneprecista acuma cum facem sa momim lioncornul… (Umberto Eco – Baudolino)
Ce-am invatat din textul asta? Simplu, am invatat ce-i pizda. Pizda ii o momeala care atrage prada, doara asta-i rostul momelii, nu? Daca pizda ii feciorelnica si dusa in codru, atrage lioncornul, daca nu, atrage barbatii. Important e ca atrage, la fel ca magnetul pilitura de fier. Io zic ca orice alte vorbe is de prisos. Punct.

Io cu tata S01E2- Nevoie de-ar fi, ca gasim de toate

M-o smuls tata intr-o dimineata din pat inainte sa se crape de ziua si m-o tras dupa el sa sapam niste malai in cimp, ca porcii ceia nu traiesc numa` cu urzici si laptuci, dupa cum ii statea in obicei sa-mi spuna. Ase ca mai de voie, mai de nevoie, am luat sapele din colnita si ne-am asternut pe cale catre cimpurile de malai.
Mie nu-mi era de lucru cum nu l-i jidovilor de carne de porc, dar stiam ca ridicind glasul la tata insemna sa dorm pe prispa zile in sir, asa ca luind seama la urmari calcam apasat alaturi de el. Am trecut pe centru cu sapele pe umar ca doi ninjalai rustici tintind catre periferii unde erau cimpurile. Io la sosire eram trudit si m-as fi intins pe iarba rouata avind glia asternut sa trag un pui de somn, da` tata in intelepciunea lui mi-o dat o scatoalca, aparent fara pricina, sa-mi insufle nitica rivna. Sapam alaturi de tata si ma simteam barbat purtind de grija malaiului cind zarim ghemuit la capatul sirului pe unu` ce calca pamintu` nost. N-o trebuit sa zica tata nimic, ca din citeva sarituri am fo` pe el, l-am atins cu sapa in crestet si l-am lungit la sol. Cind o vinit tata si ne-am uitat mai bine la el, era sa ne cacam pe noi. Asta de l-am atins, ave trup de om, da` n-ave chip.
De spaima tata o bagat 3 cruci si-o dat sa fuga dupa popa. Io, tot de spaima sa nu ramin cu hoitu` fara chip, am zis tata, nu ma lasa singur cu el, ca-mi ieu zilele, hai mai bine sa-l legam si sa-l ducem acasa, apoi ne sfatuim cu popa sa videm ce-i de facut. Tata, bagsama, o aflat inteleapta cugetarea mea si numa` ce-l vad cum il stringe cu sirma din pantaloni pe musafir, il ia de-a umar si ma-ndeamna sa pasim catre casa pe carari dosnice. Intr-un ceas bun am ajuns la noi in ograda si ca sa nu vada mama ca ne-am intors prea curind din cimp si sa ne sara in cap, ca femeile, cu nedumeriri si intrebari, ne-am bagat iute in sura si am ascuns marha in fin.
Pina ce ne-am invirtit si ne-am sucit cu tata, boala s-o trezit si se zvircolea. Iar o dat tremuriciu in mine si-n tata si-am sarit ca fripti catre portita sa-l aducem pe popa, cind nemernicu` ne-o spus stati! Ce-aveti cu mine? De ce m-ati capturat? Am incremenit si curgeau apele pe noi. Voi stiti cine-s io? Tata, sa nu para fara carte, zice dara ca stim, esti ala care ne-o calcat malaiu`. Io cind l-am auzit pe tata, mi-o crescut inima in piept minunindu-ma de intelepciunea lui. Sa fi fost dupa mine il faceam profiler la FBI. Da` bicisnicu` in loc sa pretuiasca vorba lu` tata, zice io-s extraterestru. Am venit la voi in obste sa stabilesc primul contact cu pamintenii si sa colaboram. Is pasnic, dezlegati-ma. Cum am auzit, am sarit ca fata mare la slit si l-am dezlegat zicindu-i domnu`, ce-i ala extraterestru? Ala insa in loc sa-mi raspunda, m-o strins de coaie de m-am vinetit tot la obraz. Noroc cu tata care i-o articulat o sapa peste mina si bou` s-o lecuit. L-am prins cu tata la iesle cu un capastru sa nu scape si tata mi-o explicat atunci ca extraterestru in latina inseamna din afara pamintului, adica unul care nu are pamint, nu-i place sa-l are, sa-l semene si sa-l lucre, deci extraterestru ii unu` de la oras. Minunat am fost iarasi dinantea tatii care ma invata tainele acestei lumi si-mi deschidea portita catre intelepciune, dar mai minunat eram sa aflu ce-om face cu cela de la oras ca nu aveam liniste din pricina lui.

Vecinu` lu` Mulder

Lumea o scornit vorbe de duh si zicatori despre aproape orice. O dat sfaturi asupra prietenilor, asupra dusmanilor, rudelor si-a necunoscutilor. Dar nu-mi amintesc nimic despre vecini si vecinii is o categorie aparte in viata fiecaruia. Atit la lucru, cit si acasa. Poti avea prieteni si neamuri binevoitoare, dar daca vecinul iti maninca sanatatea, n-ai parte de liniste. Am gasit mai demult pe net o colectie de sunete de burghiu si alarme cu titlul 20ways 2 fuck your neighbors. Asadar mai ii cineva preocupat pe fata pamintului de raportul cu vecinii. Nu-s singur si asta ma bucura. Dar nu este singur nici Mulder, ala din X-Files, de vina lighioane din spatiu, si vecinii lui nu is defel mici si verzi, cu ochii bulbucati in crestet. Vecinii de bloc ai lu` Mulder is oameni de bine, sau cel putin oameni. Unu` din ei ii roman. Domnu` Slaniceanu.

Oare cum se-ntelege cu Mulder? Ca doi buni vecini, bag mina in foc ca Mulder si Slaniceanu isi imprumuta mici obiecte casnice si cu mai mare siguranta se cearta care o lasat usa la lift deschisa sau s-o pisat pe florile de pe palier. Ca-ntre vecini…
Se uita, oare, la etapa impreuna? Parca-i vad in garsoniera la Slaniceanu cind joaca Farul-FC Vaslui. Slaniceanu tine cu Farul, cred. Il pune pe Mulder sa poarte fular cu Vasluiu` si sa faca galerie pentru ei. Apoi il baga in ma-sa. De bucurie daca cistiga Farul, de necaz daca cistiga Vasluiu`. De ziua nationala a Romaniei domnu` Slaniceanu pune la geam tricoloru` si-l invita pe Mulder sa praznuiasca romaneste cu mici si sarmale invelite-n varza murata, ca vorba aia, Muldere, o data in an ii 1 decembrie.
Totusi nu ma dumiresc de unde-o prins Mulder apucatura de-a crapa-ntre dinti seminte de floarea soarelui cind se uita peste dosare, ca nu este episod sa nu-l vezi umplind de hoaspe biroul.

Io cu tata S01E1- Pilot

Cam in vremea in care dau sa creasca primii floci in jurul pulii si picioarele incep sa puta, tata o-nceput sa prinda drag de mine ca de fecioru` lui. Pin-atunci eram mai mult al lu` mama, ca ea ave obiceiu` sa ma plesneasca dupa cite-o isprava necugetata si tot ea imi lua apararea dinintea lu` tata. Da` acuma lucrurile dadeau sa se schimbe si asta am priceput-o din faptul ca tata ma mingaia cu pumnii mai des, mai apasat, mai cu dragoste si mai ales cu intelepciune sporita. Mie-mi era drag de tata. Ca el nu ma batea nimeni. Nu uit nici azi cum ma fugarea prin curte cu furca sau cum ma abtiguia cu biciul de la cai si desi dadeam sa scap sfaturilor sale parintesti, in adincului sufletului stiam ca o face numa` spre binele meu, sa ma caleasca si sa faca om vrednic din mine.
Fiecare clipa alaturi de tata pretuia cit un semestru de scoala, iar dosul palmei parintesti peste falcile mele, erau ca teza pentru elevi, sau sesiunea pentru studenti. Tata nu s-o omorit cu cartea, da` le stia pe toate. Io zic ca s-o nascut stiind, la fel cum vesnicia s-o nascut la sat. Tata si vesnicia erau pe-o mina si alaturi de tata aveam locul asigurat in manualele scolare.
O vrut odata Ilie dascalu` sa-l incerce si l-o intrebat ma, tu tot zici ca-i ase si nu altfel. De ce? Tata s-o dus catre el, l-o privit blind in ochi cum privesti o dobitoaca si i-o dat o copita-n fluieru` piciorului dupa care i-o raspuns c-ase vreu io. Atunci am priceput ca tata mai era inteles si cu intelepciunea si nimeni nu le putea sta in cale. Nici macar Ilie care ave 4 clase si era cel mai cu carte din obste.
Pe tata o vrut sa-l puna primar, da` le-o spus sa-si futa primaria si atunci o pus pe altu`. O mai vrut sa-l bage in partid si le-o spus sa-si bata de pula partidu` ca el ii gospodar si n-are vreme de cicaturile lor. Ase s-o dus pe apa simbetei monopartitismul si pluripartitismul la noi. Fara tata ajungeam sa ascultam si-n ziua de azi minciuni pe ulita de la oamenii de la oras, care nu au ce cauta la noi in obste ca nu ne pricep dorurile si nici binele nu ni-l vreu.
Astfel am prins io contur in umbra zvicnirilor lu` tata, care daca nu era, ar fi trebuit scornit.

Despre insuratoare II

Vine o vreme in viata fiecarui barbat cind dinaintea popii si a primarului fagaduieste sa joace la dublu si fara blat in liga familistilor. Pe mine ma ia cu fiori gindindu-ma ca nu mi-o facut in veci placere sa lucrez alaturi de cineva, nici la teme, nici la proiecte, nici la alte kkturi. Ader parerii ca de vrei ca un lucru sa fie bine facut, trebe sa-l manivelezi cu mina ta, altfel te miri unde ajungi. Astfel, recunostinta o savurezi singur, iar esecul il rumegi la fel, fara sa trebuiasca sa mai consolezi si pe altul de rateul in echipa.
Odata luat laolalta, nu prea mai poti nici savura, nici rata individual chestiunile care tin de viata comuna. Realizez ca bicisnicii si lucruri bune se pot face si la simplu, insa automat cercul cunoscutilor asociaza cu perechea ta implinirea sau magareata.
Da` io nu aci am vrut s-ajung la responsabilizare si kkt psiho-sociologic, ci sa innod firul rupt tura trecuta referitor la cererea in casatorie.
O gramada de dobitoci ca sa poata peste luni si veacuri sa-si aniverseze existenta anosta, rezerva cite un capat de satamina cu avion low cost si hotel de calici cine stie ce voiaj intr-un oras cu nume pizdos ca in acel loc special sa rosteasca intrebarea. Ce e mai smenos decit, sub umbra tainico-metalica a turnului parizian, prin ceturile Londrei, baltile Venetiei, sau gara din Beclean, sa-ti intrebi femeia draga daca se vede imbatrinind linga tine?
Va spun io. M-am tot framintat si am concluzionat ca cel mai special loc de pe fata pamintului, daca tot vorbim de chestiuni speciale ii tocmai femeia ce ti-e draga. Asa ca io m-am gindit sa o cer cind copulez dimpreuna cu ea. Asa ca atunci cind o s-o intrebe tac`su unde a fost ceruta, ea sa raspunda raspicat in pula, tata. Oamenii au tendinta sa caute locuri si timpuri speciale pentru a exprima miezul din ei. In acest fel pula devine pentru viitoarea consoarta elementul spatio-temporal care ii defineste inceputul vietii de familie. Pula reprezinta coordonatele realitatii ei ca si sotie. Pula este reperul ei in cotidianul familiei. Este axul in jurul caruia, la propriu si la figurat, graviteaza pentru a-si implini natura de femeie.
La fel ca salcimul lui Eminescu in Sara pe deal, pula nu este altceva decit un axis mundi.

Clarvinzatori

Mama Omida si nepoata Larva is tamaduitoare si vraciuitoare vestejite in care nu mai cred nici macar cititoarele revistei Povestea mea sau Intimplari adevarate. Pentru ca acestea cred in Florentina, Raisa, Sofronia, dar mai ales in regina Varsovia cea cu matreata la pubis.
Legat de vrajitoarele astea ma framinta integrarea lor in societate. Cum reusesc ele care daca nu is imparatese sau regine, macar printese trebuie sa fie, cu aura lor monarhica sa-si duca zilele printre niste de plebei cu necazuri? Cum biruie sa socializeze cu betivani, impotenti si oameni de nimic cind nu este una care sa nu posede harul sfint sub unghia de la degetul mic?
In mare parte, sper, lumea ride citind la gazeta sau auzind povesti cu argint viu, psoriazis si impotenta tamaduite cu fusul de aur si suveica de salcim, insa ca popor cu frica de Dumnezeu si religie nationala, pretuim ghiocul mai ceva ca pe icoane. Stiu pe una care o gatat o facultate si nu o avut stare pina nu o mers in satul cu salciile sa stea la coada la vrajitoare sa-i spuna de ce nu o fute nimeni. Aia o zis ca are cununiile legate. Io ii ziceam ca de proasta. Cum sa o cordeasca din moment ce ea luca la ceva casa de batrini carora tilharul nu li se ridica nici cu slujbe? Dar daca ii spuneam io, eram rau si urit, ca i-o spus tiganca pe bani, o avut dreptate. De aci si solutia inteleapta. Cind cineva iti cere sfatul, percepe o taxa, chiar daca e prieten, astfel sfatul tau va parea mai serios si de luat in seama.
Dar lasind la o parte bicisniciile nationale ale clarvazatoarelor in portofelul fraierilor, am auzit de la unu`, Gugal, ca in patria tiganilor, oamenii is mai de buna credinta decit la noi. Un luzar ce o falimentat in 2000 l-o intrebat pe prezicator ce sa faca pentru a pasi back in bussiness. Mesterul l-o sfatuit sa-si pingareasca fata de 12 ani si omu` s-o conformat, cu ajutorul sotiei care o tinea pe fata. Dupa atia vreme vazind ca rupia nu-i creste in ograda precum brusturul, l-o intrebat iar pe astrolabar cum sta treaba si asta l-o indemnat sa-si patrunda si copila mai mica, cea dinainte ajungind deja catre 20 de ani. Aci lacomia de avere l-o rapus pe micul intreprinzator indian si s-o trezit dat in git si pe mina militiei.