Io cu tata S02E3 – Judecata are calauză dreptatea

 

Întors la casa părintească, zăceam pă prispă aşteptînd ca tata să-mi izbească şelile cu jerunţii sau fălcile cu dosul palmei. Adică nu făceam nimic, da` eram pă cale să culeg roua înţelepciunii din pumnii lu` tata. Şi pă cînd recoltam io mai cu spor scame din buric, numa` ce-l aud pă cela de-a lu` Boancă, ce poartă scrisori pîn` obşte mă, de-a lu` Palmieru`, ţ-o vinit carte de la oraş. Ce carte, buală, întreb io? Apoi nu ştiu, da` bagsamă ţ-o scris cela de-a lu` Satelitu` cu care te-ai înhăitat. Cînd am auzît de Satelit, omu` cu care am jurat să aducem dreptate-n lume, m-am înmuiet tăt. Dă-ncoa` cartea, Boancă şi bate-ţi coasa. Nu avem stare. Oare ce mi-o scris Satelitu`, cu ce s-o ales de la şcolile de drept pă unde-o umblat, o dat de capătu` dreptăţii ca s-o apuce de el şi s-o aducă în obşte la noi şi de aci în lume? Desfac cartea şi citesc:

31 făurar

Oraş

 

Palmier, prietin şi vrăjmaş cum altu` n-am pă lumea asta,

Află că am ajuns la oraş şi am apucat să sug de la ţîţa-nţelepciunii la şcolile de drept. Da` ţîţa -i stearpă. Nu-nveţi atîta să faci dreptate-n lume, cît s-o ocoleşti la adăpostu` lejii. Am crezut că-i pierdere de vreme şi c-am futut un cal în pizdă pîna să dau de nişte cărţi cu slove alese. Nu bag mîna-n foc, da` cred că am aflat cum trebe începută împarţala dreptăţii. Bagă de samă!

Tăt mărgînd io pî la şcoli, am auzît de dreptu` iesta, de dreptu` cela şi de dreptu` nu ştiu care, de-o gramadă de drepturi de la facerea lumii pîna azi. Drepturi care n-o fost în stare să aducă dreptatea-n lume. Pîntru că drepturile iestea fac bine unora şi nedreptăţesc pă alţii. Aduc alinare unora şi dau cu şpiţu-n fluieru` piciorului altora. Fiecare şi-ar face dreptate lui, da` n-ar gîndi şi la celălat. Aşe că sîngura dreptate care ar merita să sie-mprăştietă-n lume îi dreptatea la care nime` să nu cîrcotească si nime` să nu să-mpotrivească. De-o face unu` singur – judecătoru` – zîce lumea că s-o vîndut, de-i făcută de mai mulţi, nu biruie să se pună pe-o vorbă şi pierd vremea în loc să ducă la bun sfîrşit treaba. Aşe că pîntru a nu spurca obrazu` judecătorului şi pîntru a si siguri că drepatatea hotărîtă îi dreptatea dreaptă, adică a noastă şi nu a lor, îi musai ca un martor să stea de-a dreapta judecătorului şi să potrivească lucrurile în aşe fel încît să sie bine. Martor nu de-a unuia care caută dreptatea, nici de-a altuia, martor al tribunalului.

Cum ajung acasă, Palmierule, punem pă picioare tribunalu` unde io oi si judecător, iară tu martor. Şi-i vide cum dreptatea a-ncepe a izvorî şi a curge în matca obştei, de unde s-a revărsa păste lumea-ntreagă şi a aduce pace-n inimi şi linişte-n cămine. Şi a si în sfîrşit dreptate-n lume.

Io cu tata S02E2- Cine cade pentru dreptate, se scoală repede


O trecut ceva vreme de cînd am lăsat sfaturile lu’ tata în obşte şi am luat calea politicii să aduc dreptatea-n lume. De Satelit nu mai ştiu nimic. Ce s-o ales de el la facultatea de drept? O biruit să facă oarice? Nu tare cred, că-n lume tăt aşe-i. Da’ nici io n-am rupt fîşu nedreptăţii. Încă. Da’ mă zbat.
Avem la partid un învăţat, un meşter al dreptăţii. Nu ştie cîte ştie tata, da’ îi dăruit şi dînsu’. Şi mai ales îl frămîntă şi pe el dreptatea-n lume. Care lipseşte. Şi după mintea lui, îs lucuri care să pot face. Atît că trebe vreme. Şi-i de-nceput de mic.
Zîce meşteru’ de la partid că omu’ îi născut gol, nul. Cum îl creşti, aşe-l ai. Iară dacă-l vrei bun, îl îndrumi cătră bine, altfel, poţi să-l fuţi că nu mai cîntă la struna la care trebe. Mijlocul cel mai bun de îndrumare îi bătaia întru dreptate. Şi tata-mi spunea de cîte ori mă abţîguia unde dă părintele, creşte. Io credeam că creşte cucuiu’, da’ nu-i aşe. Creşte intenţia părintelui care o atins carnea pruncului. Dacă părintele te bate prosteşte fără rost, apoi fără rost îi rezultatu’, dară dacă îţi mîngîie fălcile că să scoată om din tine şi o face zî de zî, om drept iesă din tine. Bătaia întru dreptate, îndreaptă strîmbătatea din făptură.
Oamini buni, zîce meşteru’, daţi cu sete în copii cu gînd drept. Bărbaţilor,bateţi-vă muierile întru dreptate, familiile vostre să fie sere ale dreptăţii, că unde dă omul cu gînd drept, nedreptatea secătuieşte şi răsare dreptatea-n lume. Voi nu daţi în fiii şi-n nevestele vostre, ci în nedreptatea acestei lumi. Rostul vostru îi să apropiaţi orizontul dreptăţii.
Spusă ca de om de la oraş, da’ tare drepte mi s-o părut vorbele meşterului. Parcă-l auzem pă tata cînd mă gîdila cu coada de la sapă în pruncie nu-n tine dau, ci-n răutatea din tine. Şi cîtă dreptate ave tata, iară io numa’ binile nu i-l doream. Da’ am ajuns la vorbele lui şi acuma numa’ trămura carnea pă mine să mă-ntorc în obşte, să-mi aflu nevastă şi s-o las groasă ca să am de unde începe a împărţi dreptatea. La-nceput în obşte, iară mai apoi din obşte cătră lumea întreagă. Ceriu-i stavilă! Adică sky is the limit pîntru spurcaţii de la oraş.

Io cu tata S02E1- Să hie dreptate-n lume !


Ficior, zîce tata cătă mine, nu gîndi tu că io-s înţelept dejaba. Pă lîngă că m-am născut cu dar şi ca mine altu’ nu să naşte decît o dată la un jubileu, pă vreme me oamenilor li să-ntărea înţelepciunea de la dreptate ca vouă azi pula de la alte treburi. Da cum nimic nu îi cum ar trăbui să hie, aşe şi cu înţelepciunea. Nu are cum spori dacă nu-i dreptate-n lume.
            Tată, zîc io, hai să facem oarecum să hie bine, hai să facem dreptate-n lume!
, nu să rabdă tata, dacă io-n înţelepciunea me, n-am fo în stare să fac nimic, doară nu-i hi mai breaz tu şi cu cela de-a lu’ Satelitu’?
Şi aci mă ie gura pe dinainte şi dau să sar din puţul înţelepciunii în balta prostiei zicînd dară tată, că tu tăte le cunoşti, da’ atunci cum de nu-i dreptate-n lume? Bagsamă n-ai făcut bine cînd te-o ispitit cu primăria şi ai zîs NU, de cumva politica aduce dreptatea-n lume? Sare şi Satelitu’ de lîngă mine şi poate nici că nu ne-aţi dat la şcoli de mici să ne instruiască alţii n-o fo tare bine.
Tata era alb ca varu’. Nu s-o aşteptat să-l înfrunte cela de-a lu’ Satelitu’, da’ io că i-am întors vorba, o fo capătu’ lumii. Mereţi la şcoli şi faceţi politică dacă asta vă trebe, numa’ să ştiţi că nu aşe-ţi aduce drepatea-n lume şi-n obşte. Şi-ţi vide că v-a cuprinde amaru’, da’ vreme a hi deja pierdută.
Faptu’ că tata nu ne-o mîngîiat fălcile cu dosu’ palmei o fost pîntru noi încuviinţare. Satelitu’ nu mai ave treabă cu tată-său că era la casa lui, iară muierea ştie să şi-o ducă de nas cu două vorbe dulci şi-o palmă păstă cur.
Satelitule, ce gîndeşti că-i face, îl întreb io? Bagsamă m-oi apuca de carte. Dacă dreptate cotăm s-aducem pă lume, la facultatea de drept mă duc, da’ tu, mă Palmierule?
Io dacă tăt am pomenit de politică să rostuim dreptatea-n lume şi-n obşte, trag pă dreapta la un partid de dreapta. Să hie cu noroc, zîcem între-un glas şi păşim cu dreptul, io şi cela mai mare de-a lu’ Satelitu’ să facem dreptate-n lume.

Io cu tata S01E8- Dus o fost si s-o intors

Dupa cum femeia l-o scos pa om din Rai, muierea lu` Satelitu` cela mare, o facut ce-o facut si l-o imbatat de cap pina cind l-o suit pa cursa si o luat calea orasului. Temistocle era in fundu` gradinii, de unde sa vede ata unde opreste cursa, si siluia pe mioarita ebony, cind l-o zarit pa Satelit. O scos madularu` din mioara si intr-un suflet o vinit sa-mi deie de stire. Satelitu` mere-n oras! Tata sa nu ma nacajasca, o tacut, da-i era pa limba sa zica nu-i nici primu`, nici ultimu` din neamu` lor care lasa obstea si sa duce.

O luna n-am fost bun de nimic si nici de laba nu avem pofta la cit nacaz am strins in mine. Apoi numa` ce-l vad iara pa Temistocle lasind mioara neostoita si grabind spre tinda. Satelitu` s-o intors. No, zic, nu-i a buna ca vine ase curind, dar vazindu-i chipul luminat, am priceput ca mai bine de-atita n-ave cum sa hie. La putina vreme, am iesit cu el sa bem niste osinda, care-i bautura a mai tare din obste, de unde o iesit si vorba asta-i ca osinda iadului. Aci mi-o povestit el ce-o facut de la nunta-ncoace si luminindu-ma cu fiecare vorba, intelepciunea-n mine sporea si tare ma minunam de Satelit.

Omului nu-i tihneste singuratatea, zice Satelitu`, si cum om is si io, o trabuit sa-mi aflu muiere care sa-mi poarte de grija sa m-aduca acasa din birt cin is bat. Nu gindi tu, Palmiere, ca-i usor sa faci pa plac femeii, da` ca sa-ti hie de-ajutor, trebe s-o momesti cumva. Ase ca nunta si marsu` la oras nu o fo` din voia me, ci de gura ei, da` am stiut dinaintea sa las obstea ca vinim `napoi curind. Atita ca de-i spunem la ea ase, nu vinem nici in 5 ani, da` lasind s-ajunga singura la fapte, am facut ce-o fo` mai bine.

N-o trecut multa vreme de cind am ajuns in locu` blastamat si am cotat iute pa unu` bicsnic ce-l stiem de mic si care-o mars cu-a` lui la oras, pa cela de-a lu` Hulpoi. Apoi l-am tat adus in casa sa ne povesteasca cum ii viata-ntre straini si cum sa descurca el. Io, dinainte sa caste el gura, avem de stire ca n-o facut un lucru-n viata si-i vai de el, da la muiere il laudam de zici ca el o pus hiru` de iarba-n brazda. Ase ca cela de-a lu` Hulpoi vine la noi zi de zi si graie intr-o lature si femeia singura sa sparie de locurile, oaminii si datina celor de la oras. Cu o sara `nainte sa vinim incoace, Hulpoiu` o-nceput a povesti cum haituie el vulpi si tata lumea-l pretuie. Cum intr-o pinda de asta, o prins una de coada si vulpea ca s-o birui nu poti decit s-o-ntorci pa dos ca pa ciorap si sa-i scoti coada pa gura. Atita i-o trabuit la femeia me si in zori eram deja pa cursa catra obste. De cind ma stiu l-am auzit pa tata zicind: ma, cind esti cu muierea, zi ca ea si fa ca tine, ca doara n-o fo` in veci sa nu hie oarecum. Ase ca l-am ascultat si rau n-am ajuns.

La vorbile lu` Satelitu` am sarit de pe scaun si m-am dus acasa. Daca pa Satelit, tat`su l-o stiut invata in viata, pa mine, tata, care-i izvorul intelepciunii in obste, nu m-a stii sfatui? Tata, invredniceste-ma de dosul palmei tale, i-am zis io si smerit i-am sarutat cinstita dreapta cu care impartea intelepciunea peste spatele si falcile insetate de dinsa.

Io cu tata S01E7- De moarte si de nunta nimeni, niciodata, nu poate fi gata

Laolalta cu Satelitu`, dupa cum am zis, era tata ziua praznic. Nu faceam altceva decit sa intretinem relatii sexuale cu pasarile de noapte si sa mingaiem plante medicinale aromate, adica sa futem buha si sa frecam menta. Asta pina cind Satelitu` o dat de una si o-nceput s-o cerceteze mai des decit pa mine. Am crezut ca-i o patima trecatoare si nu i-a trabui mult sa sa-ntoarca la apucaturile noaste, da` Satelitu` o prins mare drag de fatuca ceia si intr-o sara o vinit la noi in ocol si ne-o chemat la nunta. Pentru mine o fo` nacaz mare. Am stiut ca n-oi mai umbla in veci pin obste cu el sa povestim gateje destre pamint si muieri fara vesminte.

Tata, care nu-si pierde cumpatu` din nimic, o dat cu pumnu` in masa si-o racnit alti bani, alta distractie! Numa` asta ne-o lipsit! Nu eram rupti in cur de saraci, da` la tata nu-i era drag sa deie defel din buzunar. Hai, ficior in sura sa graim acolo ce-i de facut, ca-ntre barbati! Ase ca ne-am dus in sura si laolalta cu Temistocle care razima ieslea a paguba, am intors nacazu` pa tate partile.

Cu ocazia asta ne-o spus el cum pin partile lor, inainte de-a lua muierea, te duci la casa ei parinteasca si-i lovesti in cap pa tat`su si pa ma`sa, astfel incit tu sa ramai sigura faptura la care sa-i stie de frica. Cu asta ai rezolvat mare parte din problemele familiei ce-o intemeiezi. Socrii nu-si baga nasu` in gospodaria ta, nici sa vrei nu poti locui laolalta cu ei, cind iti bati nevasta, nu ameninta ca fuje la ma`sa si mai ales esti impacat sufleteste ca pa fata pamintului is doua persoane in minus care sa-ti doreasca raul. Desi nu glasuia rau Temistocle, ni s-o parut mie si la tata ca extraterestrii aiestea de la oras cam sar calu` cind ii vorba de nunta.

Tata, care deja-si rumpe falcile cascind de la truda zilei, o facut o bila cu ce-o rinit in nas si-o zis asculta aci ficior! Treaba-i oabla precum funia in sac, dupa vorba inteleptilor obstii. Tate obiceiurile is frumoase, pina si a lu` Temistocle si aci multumim Domnului ca nu avem fete de maritat ca eram in lut deja. Da` framintarea noasta ii nunta lu` ala mare de-a lu` Satelitu`. Sa-ti spun cum am facut cind eram si io holtei. Cu tate ca eram laolalta cu ma`ta, de era de mars la nunti, botezuri, mormintari si orice alte pricini unde era de imbuibat pintecu` si de marcat banu`, o lasam acasa. Merem singur, bagam in mine cit doi si plateam cit unu`. Cind am luat-o pa ma`ta, tati la care m-am birnit, o vinit cu muierea, o mincat cit doi, da` o si cotizat pentru doi. Asta, ficioru` tatii, sa-ti hie invatatura de viata si asemenea sa faci si tu. Bine ca esti impiedicat si n-ai draguta, ca dupa mintea ta erai in stare sa meri cu ea, sa bei putin si sa platesti tat. Noi nu facem de-aiestea, ca banu` nu se cistiga lucrind, ci belind de pa altii!

Zis si facut dupa pretioasa invatatura a lu` tata! Mi-o parut oleaca rau de Satelit, ca m-i drag, da` tata-i tata si io din vorba lui nu ies, ca daca as iesi, m-ar baga tata inapoi cu intelepciunea dosului palmei sale.

Io cu tata S01E6- Pohta ce-am pohtit

De cind o vinit la noi Temistocle cela de la oras, tata n-o mai pus mina p-o unealta decit ca sa ma intelepteasca, iara io defel. Ase ca avind atita extra time m-am apucat de umblat lela pin obste. Cum oaminii is de obicei in cimp, pa ulite nu dai decit peste muieri. Nu mi-s draji muierile, ca ma tulbura. Mai ales amu primavara cum vad cite una mai aratoasa, numa` ce simtasc ca pula m-i sorcova, adica tare ca piatra, iute ca sajata si nici n-apuci sa dai binete tinerei ca o-nfunda risu` vazind ca esti umflat la gaci. De nu mi-ar fi drag sa trag mitu` de coada, mai ca i-as taia coada sa nu ma pasca rusinea.

Ase tat tindalind pin obste, am zarit-o pa aia mica a lu` Satelitu`. Nu stiu cum am prins drag de ea, da-s copt bine, ca graiesc noaptea in somn si am visari care-mi uda slitul in zori. Tata, nu-i prost si miroase ceva. Miroase slobozu` matinal si banuieste ca mi-o vinit vremea sa introduc intregu-n fractie, numa` ca nu stie inca fractia de-a cui ii. M-am framintat citeva saptamini si simteam deja ca-s de bolunzit cind tata m-o-ntrabat ma, tie t-i draga ceia mica a lu` Satelitu`? O fo` sa dau in epilepsie de spaima. Am zis gata, acuma urmeaza ocolul bataturii cu obstacole si obstacolu` ii tata care ma fugareste din urma. Tata insa, o priceput ca n-are rost sa-si puna mintea cu mine si dupa ce mi-o dat niste halube mai de praznic, o zis haida sa graim cu ei, ca doara oamini is si ei si dade om stinje vrajba dintre noi. De bucurie eram in stare sa i-o sug la tata.

Satelitu` batrin ne-astepta `naintea casii cu feciorii lui. Unu` era cam cit mine, greu l-as hi doborit, mai ales ca el traje la coasa, iara io de ceva vreme trajem numa` la lingura, furcuta si la coada mitului. Ala mic, era ca un ied, da` aspru si hiretic. De era sa sarim la sfada, cred ca ne dovedeu. Da` ne-o primit cum trebe sa ne-ntalejem intre noi. Mie mi sa-nvirteu ochii-n cap ca salbatici s-o zaresc pa Satelita mica, da` o gindit ei bine s-o tainuiasca-n casa sa n-o pingaresc nici macar in cuget.

Vorba n-am lunjit-o, ca sara-n obste lume s-ar hodini, ase ca Satelitu` batrin o zis scurt va dau fata de ramine in obste cu numele meu, laolalta cu ficioru-ti. Tata s-o-nvinetit de-am crezut ca crapa inima-n el, or i-o crapa p-a Satelitului. O zis numa` atita mai bine-mi calugaresc ficioru decit sa-l marit si-o iesit din casa tragindu-ma dupa el ca pe-un carut. Si mie desi-mi era la suflet Satelita si multe bucurii i-as fi facut, numele nu l-as fi schimbat nici sa-mi fi dat tat`su doua fete, nu una.

Oricum tat rau spre bine, ca la citeva zile ma-ntinesc cu Satelitu` cela mare si ma cheama la o rachie. La-nceput am crezut ca vre m-a duce de nas sa-mi sara-n circa, da` o fo` cumsecade si am povestit citeva ceasuri de-ti era mai mare dragu`. Numa` de muieri goale si pamint. Atunci am vazut ca eram ca fratii. Amindoi eram cit ursu`, trajem la pizda ca animalu` la miere si ne place sa durnim pina nu stiem de noi. Sa fi avut pruna, cred ca-l futem de ieseau scintei. De 14 februarie. Dar ase, ne-o ferit soarta de bicisnicie. Mai ca-mi era mai drag de el, decit de sora-sa, care vrind nevrind tat muiere ii. Pa linga o bucurie in casa, iti aduce si zece nacazuri unde-s banii, de ce bei, cind te-ntorci, nu lucri nimic si chestii de genul asta, treburi de genul asta.

Satelitu` cela mare casca gura numa` cu folos si linga el simteam cum si-ntelepciunea me sporeste. Odata nu m-am rabdat si-am crezut ca-l duc de nas intrebind de sora-sa. Mi-o spus numa` griji ce faci ca de-o pingaresti, o iei si o iei cum zice tata. Nu-i scapare ca sintem cu ochii pa tine. Aci m-am lecuit deplin si-am zis ca decit o coasa peste fluieru` piciorului, mai bine o laba-n capita si astfel apucaturile mele primavaratice o fost ostoite cu intelepciune si infricosare.

Io cu tata S01E5- Unde-i dragoste putina, lesne-i a gasi pricina

In zori cind o fo` iara de mars in cimp sa aruncam niste baliga pa malai, de-a lu` Palmieru` cela din sura, tramura ca varga. Linga el, o mioara neagra, behaia a death-metal. Tata, care s-o nascut stiind si si-o cultivat organul intelepciunii, o zarit cu privirea periferica in iesle plasa cu reviste si dintr-o miscare mi-o binecuvintat spatele cu o coada de grebla. Ma, zice tata, i-ai adus la boala colectia noasta de Viata la tara-naked edition? Uite ce-o facut cu mioara, biata! Io, taceam din gura, ca cel ce s-o cicat pa el. S-o impreunat nefiresc cu mioara si amu` nu-i bun de nimic, nu vezi cum tramura? Si macar de tineam o vaca-n sura, sa lase groasa marha si sa fete-un minotaur! Ase cu oaia pingarita, ce crezi ca ne-aduce-n casa? Io, sa nu par prost dinaintea lu` tata, sar ca fript si zic, un minomiel? La care tata, iara-mi umfla o unealta peste organele vitale zicind un cicat, ma, ca minomiei nu exista. Am lasat in plata Domnului lucru` pe ziua ceia si am asteptat sa vedem unde se-ndreapta bicisnicia extraterestrului. Bicisnicia nu s-o indreptat nicaieri, atit ca oaia libidinoasa nu mai trajea la pasune, ci numa` catra sura. Era un fel de miorita ebony indragostita. Extraterestru` o vreme era tat lina la slit, da` nu i-o trebuit mult si s-o lecuit, c-ase-i barbatu` si la oras si-n obste, bobineaza ce bobineaza da` nu-si uita lucru`.
Pe de-o parte ne-am bucurat, io cu tata, vazind ca Temistocle mai mult sta-n cimp decit pin sura si grijeste de tarina cum n-o fo` grijit-o nime`, da` pe de alta parte, mioara ceia se stinjea de dor de sfesnic si aci tata, in purtarea lui de grija, l-o luat de-o lature pa clampau si i-o spus boala, pa la noi este-o vorba care zice ca cine-o luat grostioru`, sa ieie si zaru`, ase ca daca ti-o trebuit gaura si-ai pingarit mioara, poarta-i de grija si mi-o veseleste, ca de-o prind in deficit cu laptele, pe tine te mulg. Nu stiu daca de spaima, sau de voie buna, cela de la oras, o luat-o-n grija pa mioara si linistea-n gospodaria noasta s-o astenut iara precum s-asterne mina celui vrednic peste titale muierii care i-i draga. Aci m-am folosit de niste vorbe din Pravila lu` Satelitu`, ca si de-s mincinosi si nu ne-am intales in veci cu ei, au daru` sa graiasca frumos si mai au un dar, da` de ala nu pot pomini aci, ca de vad ei, sau tata, ma lovesc in numele Tatalui cu sapa, ca-mi curg ochii dupa Satelita ceia tinara. No, uite, ca nu mi-am pus friu si is pa cale s-o ieu la jinjii si Satelita mica nici nu stie ca m-i draga.

Io cu tata S01E4- Mai bine sa-ti iasa un ochi, decit un nume rau

La oras oaminii au obiceiu` sa faca lucrurile fara nici o rinduiala…ca la oras. Pilda stau si felul in care-si dau nume. Zici ca si le dau in bajocura. Le insira pe acte, desi is ai nimarui, si se falesc cu asta. Ne-o spus si clampau cela de l-am prins in cimp, ca el ii Temistocle printre ai lui. Ne-o infundat risu` cind il ascultam cu tata. Unde sa-l lesi sa umble pin obste si sa-l strije lumea Temistocle!? Dintr-atita mai bine-ti iei zilele. Si ca sa nu-l avem pe constiinta cu faradelegea asta, o zis tata ca mai bine il punem pe numele nost, chiar de nu o deschis pintecele nicicarei muieri din obste.
La noi nimeni nu are acte pe nume si nume pe acte, si de aia toti ne stim si ne intelegem ca oamenii de ominie. In obste, io cu tata sintem stiuti ca fiind de-a lu` Palmieru`. Nu trebe sa scoti documentu` la cine te vede pe ulita, ii destul sa-i spui cind te-ntreaba ba, de-a cui esti? Io-s ala mic de-a lu` cutare si automat cinstea sau rusinea intregului arbore genealogic se raspindeste in faptura ta.
Cum am ajuns noi de-a lu` Palmieru` nu stiu sigur, ca-s doua izvoare in obste care dau marturie despre tilcu` numelui nost. Hronicul obstei, pe care-l tinem noi, zice ca demult, oarice neam de-a nost, umblat printre straini, o adus un copac nalt cum nime` n-o mai vazut, da` pin locurile unde creste ii zice palmier, ase ca fiind mosu` nost unic importator in obste, se cuvenea de drept sa ne cunoasca lumea ca palmierii meleagurilor pe care ne ducem zilele si ne durnim noptile.

Pravila obstei, in schimb, care ii tinuta de ceia de-a lu` Satelitu` zice ca nime` n-o vazut pe la noi palmier si numele ne vine de la apucaturile lu` mosu`, cela de care v-am pomenit c-o adus arboru`, care avea mai mare indemina la palma decit la muieri si ca sa nu-i zica de-a Labii, l-o trecut la pravila de-a Palmierului.

Io zic ca aiestia de-a Satelitului is mincinosi si graiesc intr-o lature. Nu de alta da` si asupra tilcului numelui lor is niste treburi, la o privire mai adinca aruncata asupra izvoarelor. Ei zic ca, avind pamint destul si imparit in mai multe locuri, lumea cind ii vede la lucru ba aci, ba dincolo, li se pare c-ar gravita in jurul obstii, de aci si numele de Satelit. Noi, de-a Palmierului, care stim ce le poate pielea, ne-aducem aminte cum unu` de-a lor s-o dus din obste ca nu-i era drag lucru` si s-o asezat pe la oras sa putoreasca tata viata. Da` cum nu putem sa ii spurcam dinaintea tuturor oaminilor de ominie, am scos vorba ca n-ar fi dus la oras, ci in pula cu satelitu`. Iata, aci-i radacina, miezu` si nascarea numelui celor de-a lu` Satelitu`.
Da` tate aiestea is gateje si nime` nu le mai ie in sama ca in obste ii pace si-ntelejere, si nu-i hia s-o tulburam cu iscodiri din Hronic si Pravila. Ase ca o ramas hotarit de tata ca extraterestru` cela priponit la ieslea noasta sa fie si el partas la bunu` nost nume si din ceasu` iesta sa-l cunosca lumea ca fiind de-a lu` Palmieru`.
P.S. Fara stirea lu` tata, de bucurie ca extraterestru` ii amu` parte activa din neamu` nost, i-am dus in sura o plasa de reviste cu muieri dezvesmntate sa-si clateasca si el ochii dupa truda zilei la cimp. Sa nu le afle cumva tata in fin a doua zi, ca ma pune iara sa string carbuni aprinsi in palma si gata maniveaua pina sa vindeca rana.

Io cu tata S01E3- Munca omului, noroc ii aduce

La mama inca nu am apucat sa-i spunem cum sta treaba cu extraterestru` sa nu cumva sa se scapete la oarice vecina si cum nu sta vorba-n femeie ca cicatu-n rata, sa vina intreaga obste sa vada boala legata la iesle, ase ca ma puteam intelege cu tata asupra chestiunii numa` in sura.

Dupa ce-am umplut brihanu` cu niste tocana cu clisa, am iesit io cu tata sa pecetluim soarta putorii. Ma gindeam ca lumea s-ar sparie vazindu-l, asa ca nu-l putem da in vileag, deci altceva decit sa-l melestim, nu tare avem ce face. Extraterestru` ne-o citit bagsama gindu` ca s-o apucat de scheunat si ne ruga in coate si jerunti sa-l crutam ca ne face orice pofta. Cumva l-o induplecat pe tata, ca io l-as fi lovit in cap ca pe sarpe, nu de alta da` inca mai eram vinat la coaie de cum ma strinsese cu citeva ceasuri mai `nainte, ase ca pina sa ne hotarim deplin asupra lui, tata l-o bagat on probation sa vina cu noi la cimp si sa ne-ajute sa sapam malaiu`, ca si ase am fo` pierduta o zi cu capturarea lui si lucru` raminea in urma, iara, vorba tatii, porcii ceia nu traiesc numa` cu urzici si laptuci.

La dimineata, extraterestru` era tot sinje la gura. Am zis tata, o turbat bicisnicu`! Tata in intelepciunea lui o zis ai, prost esti! N-o turbat, m-am gindit io ca a da sa scape de la iesle si i-am montat un capastru emo cu lame. Uite c-am avut dreptate si l-am lecuit amu`. Mare om tata, cum o stiut el sa anticipeze miscarea vrajmasului si l-o pus cu botu` pe labe, i-o dat un clop de paie si am pasit catre cimp sa vedem ce-i poate pielea lu` ala de la oras.

La-nceput s-o tras pe coada, da` o prins iute drag de munca vazindu-l pe tata cum sapa si ne-am trezit la ceas de seara cu malaiu` sapat tot. Atunci am priceput ca nu-i lucru curat si astia de la oras desi is in stare sa lucre mai cu spor si indemina ca noi, nu se leaga de glie ca-s putori si mai bine bat ulitele sa imprastie minciuni decit sa agoniseasca. Tata rezema o sapa si alinta cu degetele un coi, minunindu-se de iscusinta bicisnicului si ticluind cine stie ce plan din care sa nu lipseasca truda extraterestrului si profitu` nost. Si cum afara se lasa intunericu`, dar deasupra noasta se-aratau zorile belsugului, tata s-o gindit sa-i deie nume la clampau, cum se da la orice dobitoaca, s-avem cum sa-l strigam prin batatura.

Io cu tata S01E2- Nevoie de-ar fi, ca gasim de toate

M-o smuls tata intr-o dimineata din pat inainte sa se crape de ziua si m-o tras dupa el sa sapam niste malai in cimp, ca porcii ceia nu traiesc numa` cu urzici si laptuci, dupa cum ii statea in obicei sa-mi spuna. Ase ca mai de voie, mai de nevoie, am luat sapele din colnita si ne-am asternut pe cale catre cimpurile de malai.
Mie nu-mi era de lucru cum nu l-i jidovilor de carne de porc, dar stiam ca ridicind glasul la tata insemna sa dorm pe prispa zile in sir, asa ca luind seama la urmari calcam apasat alaturi de el. Am trecut pe centru cu sapele pe umar ca doi ninjalai rustici tintind catre periferii unde erau cimpurile. Io la sosire eram trudit si m-as fi intins pe iarba rouata avind glia asternut sa trag un pui de somn, da` tata in intelepciunea lui mi-o dat o scatoalca, aparent fara pricina, sa-mi insufle nitica rivna. Sapam alaturi de tata si ma simteam barbat purtind de grija malaiului cind zarim ghemuit la capatul sirului pe unu` ce calca pamintu` nost. N-o trebuit sa zica tata nimic, ca din citeva sarituri am fo` pe el, l-am atins cu sapa in crestet si l-am lungit la sol. Cind o vinit tata si ne-am uitat mai bine la el, era sa ne cacam pe noi. Asta de l-am atins, ave trup de om, da` n-ave chip.
De spaima tata o bagat 3 cruci si-o dat sa fuga dupa popa. Io, tot de spaima sa nu ramin cu hoitu` fara chip, am zis tata, nu ma lasa singur cu el, ca-mi ieu zilele, hai mai bine sa-l legam si sa-l ducem acasa, apoi ne sfatuim cu popa sa videm ce-i de facut. Tata, bagsama, o aflat inteleapta cugetarea mea si numa` ce-l vad cum il stringe cu sirma din pantaloni pe musafir, il ia de-a umar si ma-ndeamna sa pasim catre casa pe carari dosnice. Intr-un ceas bun am ajuns la noi in ograda si ca sa nu vada mama ca ne-am intors prea curind din cimp si sa ne sara in cap, ca femeile, cu nedumeriri si intrebari, ne-am bagat iute in sura si am ascuns marha in fin.
Pina ce ne-am invirtit si ne-am sucit cu tata, boala s-o trezit si se zvircolea. Iar o dat tremuriciu in mine si-n tata si-am sarit ca fripti catre portita sa-l aducem pe popa, cind nemernicu` ne-o spus stati! Ce-aveti cu mine? De ce m-ati capturat? Am incremenit si curgeau apele pe noi. Voi stiti cine-s io? Tata, sa nu para fara carte, zice dara ca stim, esti ala care ne-o calcat malaiu`. Io cind l-am auzit pe tata, mi-o crescut inima in piept minunindu-ma de intelepciunea lui. Sa fi fost dupa mine il faceam profiler la FBI. Da` bicisnicu` in loc sa pretuiasca vorba lu` tata, zice io-s extraterestru. Am venit la voi in obste sa stabilesc primul contact cu pamintenii si sa colaboram. Is pasnic, dezlegati-ma. Cum am auzit, am sarit ca fata mare la slit si l-am dezlegat zicindu-i domnu`, ce-i ala extraterestru? Ala insa in loc sa-mi raspunda, m-o strins de coaie de m-am vinetit tot la obraz. Noroc cu tata care i-o articulat o sapa peste mina si bou` s-o lecuit. L-am prins cu tata la iesle cu un capastru sa nu scape si tata mi-o explicat atunci ca extraterestru in latina inseamna din afara pamintului, adica unul care nu are pamint, nu-i place sa-l are, sa-l semene si sa-l lucre, deci extraterestru ii unu` de la oras. Minunat am fost iarasi dinantea tatii care ma invata tainele acestei lumi si-mi deschidea portita catre intelepciune, dar mai minunat eram sa aflu ce-om face cu cela de la oras ca nu aveam liniste din pricina lui.