Sex & sarcină

Pe Angi o dor sînii, Iuliei i se face rău dimineaţa, Adelina se chinuie pe tocuri, iar Maria îşi închide cu dificultate fermoarul de la rochie. Toate sînt gravide şi toate se întreabă dacă e bine să introducă întregul în fracţie, să-şi pună dop, să se întregească. Se întreabă DACĂ SE POT FUTE ÎN TIMPUL SARCINII. Pentru că sexul, o fi el plăcut, dar dacă dăunează vietăţii din burtică?!

Tangenţial mi-aduc aminte de povestea prietenului R. Nu ştiu ce îndrăzneală îl apucă şi sare să-l apese în mod repetat pe taică-său pe frunte întrebînd no, îi bine? Îi bine să te lovească careva în frunte? Amu’ ştii şi tu cum îi.



Revenind la fete. E bine sau nu?

Despre una, alta… mai ales alta

Vin aseară de la lucru şi mă aştern pe net. Burlac, linişte, pace şi bere. Dau un click, dau un dublu-click şi ajung aci. Văd că luna mai este decretată de nu ştiu ce deşteptăţone luna internaţională a masturbării. Bun, zic io şi dau să merg mai departe. Hopa, e 31 mai, adică ultima zi în care trasul mîţului de coadă e prăznuire şi nu act de amor solitar. Şi cum io ţin la datini şi obiceiuri, înşfac mînzu’ de căpăstru, nu cumva să treacă de miezul nopţii şi să dau buzna în ziua copilului cu sloboz în palmă. Mai un click, mai un double or nothing cu mouse-u’ să-mi stimulez pohta ce-am pohtit şi dau astfel de un clip cu swingerşi americani care mi-o adus aminte de tinereţe şi de nişte poveşti împărtăşite cu un frătiuc, adică un prieten care mi-e ca un frate, atît că nu o ieşit din mama.

Povesteam demult cu frătiuc despre pizdă. Implicit şi despre copulaţie. Înafară de varianta cu taxă, unde e cel mai uşor să scalzi tîlharu` în rîu şi s-aşterni un zîmbet pe chip? Io mă gîndeam la suporteriţele înrăite care merg în pelerinaj cu echipa peste munţi şi văi. Dacă tot nu au stare şi se învîrt într-un ambient majoritar masculin, înseamna că umblă după ceva. Şi cum meciul ţine doar 1 ceas jumate, iar deplasarea cîte o zi-două, restul timpului îl investesc constructiv în alte activităţi (re)creative.

Prietenu` cu care povesteam o zis că asta îi pierdere de vreme, dacă tot vrei să pîngăreşti ceva, mai bine să mergi la sigur decît să bîjbîi pe stadioane. Varianta cea mai sigură, zicea el, îi swinger clubu`. Aci la noi, nu prea sînt încă stabilimente respectabile în această privinţă, însa dincolo n-ai loc de ele. Nu ştiu cum, da` parcă tot ce-i bun şi breaz pentru cine nu poate ajunge la ce-şi doreste, îi mereu dincolo. Fie că-i vorba de occident, orient, sau orice altă directie din roza vînturilor. Oricum, Austria îi miezul, cu siguranţă, în ceea ce priveşte swingeru`, aşa că acolo îi de mers şi de văzut cum stă treaba. Io, deşi am fost doar în trecere prin Austria, am început să prind interes.

M-o lămurit fecioru`. Cluburile astea îs un fel de Rai pe pămînt. Cel puţin. Marci o sumă ca să-i treci pragul, dar dacă ai muiere pe care vrei s-o pîngărească alţii, o bagi la înaintare şi plăteşti mai puţin, faci un ciubuc. Dacă eşti lăbar, cum eram noi, nu-i bai. Marci mai gros şi oricum bagi tîlharu` în ceva. Ceva-ul ăsta o început să mă preocupe, deoarece dacă vreau să introduc mădularul într-un stup de albine sau într-o gaură de şarpe, pot s-o fac şi gratis, ideea îi sa fie ceva mai umed şi mai cald şi aici nu mă refer la oala cu ciorbă. M-o liniştit frătiucu` zicînd că treaba îi sigură şi la cluburile astea vin numa` femei adevarate, doftoriţe, avocate etc. Deja aveam complexe de inferioritate. Dacă-mi cer ăştia la intrare ceva diplomă, atestat, CV peste taxă, ce mă fac? Oricum, şmecheria îi că pe lîngă atîta căcălău de pizda educata care abia asteaptă luzării s-o pătrundă, la swinger, în taxa de intrare, ai asigurată şi masa. Dupa ce ai marcat banu`, mînci şi bei pînă calci pragul pragul indigestiei. Cînd o zis asta, prietenu` meu părea mai entuziasmat de hrană decît de pizdă. Si aci am început să dubitez despre lăcaşurile astea de binefacere.

Ok, cu siguranţă există muieri disperate, chiar şi învaţate care să rîvneascî la pulă. Da` cine kkt îţi dă să mănînci şi să bei pîna crapi pe cîţiva bani străini? Poate în Austria, unde oamenii nu or fi ieşind din casă flămînzi, pot ţine pe picioare un astfel de club, da` la noi, cred ca de aia nu avem swingeruriadevarate(cu mîncare şi băutura la discreţie). S-ar duce lumea ca la cantina săracilor şi toate MILFurile cu diplomă s-ar zgîrma singure în gaurică, deoarece barbaţii ar băga la intestin şaorme, grătare şi bere şi s-ar holba pe DigiSport bucuroşi că o scăpat de gurile spurcate ale nevestelor.

Păcat… nici macar de un futai la grămadă cu bucate alese nu sîntem în stare. Parcă totuşi cu microbistele e mai uşor… sau dacă nici aşa, rămîne luna mai pentru cei cu îndemînă.

Pet shop porn

Pe vremea cind inca lumea aprecia un film la video in garajul unei cunostinte si tainuia o erectie spontana in acelasi garaj, unu` pe care-l cunosc, isi incepea cariera de deranjator (sacaitor) oficial. Pentru cei care nu stiu cum mergea treaba pe atunci, ii de precizat ca nu oricine apuca sa-si scoale pula prin garajul posesorilor de aparat video. Daca erai mai tinerel, nimeni nu te baga in seama si daca nu aveai o mina de casete sau acces la playerul familiei, ejaculai precoce prin tufe, sau in scara blocului pe sec.

Asa si cu prietenul meu. Neavind nici video in gospodarie, nici casete cu goliciuni femeiesti si june fiind, jinduia cu intreaga lui faptura s-ajunga la 14 ani, sa-si faca buletin si sa inchirieze de la pravalia cu casete audio/video materialul de laba pe care sa-l impartaseasca cu alti puberti nebagati in seama si ei. Nu stiu cita vreme o asteptat virsta buletinului de identitate, insa in ziua in care l-o scos de la politie, s-o si prezentat la magazin. Pe vremurile alea nu existau casete video cu subtitrari, iar miezul in ceea ce privea vederea pizdei pe ecran il mestereau nemtii. Asa ca fara introduceri de prisos, din sectia de politie, la boldul de casete, prietenul meu insotit de un alt minor dornic nici nu o rasuflat. Aveti casete porno? Cind o auzit muierea din spatele tejghelei o mutit. Avem ceva. Da` voi aveti buletin? Buletinul era cald inca. Aburind. I-a dus doamna la rastelul de pizde goale sa-si aleaga pubertii prada. Doamna, sa nu fim intelesi gresit, porno vrem si nu erotic, sa se vada tot ce trebuie vazut, da? Nu o stat mult pe ginduri, o ales unde parea pe coperta nemteasca pizda mai imbelsugata si o dat sa purceada pe calea labii.

In momentul asta o intrat in pravalie un soldat care insotea o alta persoana in uniforma. Gen capitan, maior etc. Pe prietenul meu nu l-o tulburat nici uniforma, nici virsta gradatului si cind le era tuturor lumea mai draga, numa` ce se repede la tejghea si o intreaba pe doamna auziti, doamna, da` cu animle aveti ceva? Nu stiu cum o reactionat lumea si nici prietenul nu-si amintea exact, dar cred ca labile s-o produs in cele din urma pe pizda de muiere si nu de iapa sau caprioara.

Io in locul doamnei de la casete, daca animale vedeam ca le trebe, ii trimiteam la pet shop .

Sex cu slogan

O tot pomenit lumea saptaminile trecute chestiunea autonomiei Tinutului Secuiesc. Ungurii, mai mult decit eventualii secui, trag plugu-n brazda cu ceardasu` si dau impresia ca pregatesc gardutul sa imprejmuiasca zona. Romanii, mai ales cei care o vazut secui doar pe Discovery, sar ca arsi la gindul ca o bucata din glia patriei mame s-ar putea instraina, desi nici nu prea au habar pe unde vine parcela asta a secuilor. Io nu tin partea nimanui pentru ca ma intereseaza prea putin chestiunea. Dar nu dezinteresul meu am vrut sa-l trimbitez aci.

Am fost aseara intr-un birt unde se aduna cu precadere vorbitori de limba maghiara. Secui, unguri, huni? Are importanta? Oricum, la intrarea in birt am vazut o harta a Tinutului Secuiesc si o domnisoara care se holba la harta cu interes. De aci mi-o traznit in crestet fantezia sexului cu slogan. Ma explic. De obicei ca sa apuci sa ai parte de miez, ii de iesit la ape plate, la plimbari, la discutii, mai pe scurt la o gramada de vreme pierduta degeaba. Dar daca dai peste o activista, o militanta in favoarea unei cauze mai mult sau mai putin nobile, is de parere ca drumul spre pizda se scurteaza, daca stii unde sa cotesti si sa ataci decisiv.

Io, dupa citeva beri, am avut impresia ca daca racneam in mijlocul birtului AUTONOMIE PENTRU TINUTUL SECUIESC, nu racneam in zadar. Macar cu un gang-bang ma alegeam. In gaozul cui, nu stiu, dar eram si eu la aparat. De aci si ideea sexului cu slogan cind e clar targetul. E de-ajuns sa folosesti cuvintele cheie – cit mai putine, ca sa nu dai pe linga si portile ti se deschid.

De la autonomie, ideea poate sa-si gaseasca aplicatii si-n alte zone de interes. Sex de 1 decembrie(asta merge la eroi, veterani si patrioti incinsi), sex in preajma alegerilor, sau in campaniile electorale(nu conteaza culoarea politica – pizda tot roz ramine), sex cu ecologisti(salvam Vama, Delta, orice forma de relief cita vreme nu o salvam imbracati). Merge si sexul cu strigaturi de sarbatori pentru bisericosi, sexul de criza in locul demonstratiilor si grevelor. E de-ajuns sa gasesti pe cineva dispus sa muste momeala ca motive is destule.

Va dati seama ca acum 20 si ceva de anisori de 23 august se putea pingari in heavy rotation, ca lozincile erau pe toate steagurile/gardurile si lumea tot nu avea ce face decit sa defileze si sa copuleze?

Somnoroase pasarici

Cel mai grozav lucru in viata si cea mai mare realizare a omului mi se pare somnul. Desigur ca pentru a ajunge la concluzia asta e necesar sa te mai si trezesti din cind in cind, dar nu mai mult decit pentru a trage o pisare in chiuveta si a te scarpina/a scarpina pe altcineva la coaie.

Lumea isi aduce aminte de obicei doar de persoanele care au lasat ceva in urma lor. O poezie, o statuie, un refren iti cumpara un loc de veci in “cunostintele generale”, dar inafara de cite un gind razlet, daca nu apuci sa beneficiezi de apreciere inca din timpul vietii, ce folos ai de amintirea altora cind zaci in lut? Iti umple burta elogiul plebei dupa moarte? Te ridica di morti? Participa calitativ la viata ta? Nu, pentru ca esti mort deja.

Sa zicem ca nu esti artist, esti doar familist si lupti din rasputeri sa asiguri pruncului o viata lipsita de griji. Va avea el/ea grija sa te umple. Te spetesti sa-l tii in scoli pina la batrinete pentru a fi pregatit sa dea piept cu viata si cind termina de studiat e prea plictisit sa se mai apuce de ceva. Cel mult se casatoreste si-ti aduce in casa nora/ginerele, care fie te otraveste, fie te baga in azilul de batrini.

Asa ca decit sa slujesti o viata intreaga bancii, familiei, lumii intregi, cred ca e mai util sa dormi fara masura. Somnul e printre putinele lucruri cu care ramai in viata. Mincarea si bautura o elimini la un moment dat, faima si averea sfirsesc dinaintea lutului, dar somnul continua. Nimeni nu ti-l poate cere imprumut, nici face cadou. E atit de intim, incit ai putea avea fantezii erotice mai intense cu somnul decit cu femeia care ti-e draga.

Imi place sa dorm pe mijloacele de transport publice sau private, in pat, in fotoliu, in cada, la cursuri, la job. Mi-e ciuda ca nu pot dormi in timp ce umblu, dar din cauza asta mi-am limitat plimbarile la strictul necesar. Fiecare clipa de somn furata activitatii mi se pare o biruinta ce merita sarbatorita cu alte clipe de somn.

Si cind ma refer la somn nu ma gindesc la cel de frumusete, care pare o datorie estetica pentru a-i multumi pe ceilalti, nici la cel de noapte care te pregateste pentru o noua zi in robia familiei/serviciului, ci la somnul de zi. Somnul de placere. Somnul din perioada cind ceilalti se spetesc sa-si faca un nume/o casa/o situatie.

E somnul prin care te desprinzi de vulg si-ti declari superioritatea, somnul prin care ii futi in gura pe cei cu rate la banca, pe corporatisti, pe cei care cred in “cine se scoala de dimineata…”

Laba Festival

Am scris acum ceva vreme despre laba si despre conduita pe care o astfel de ocupatie nobila o implica. Un fel de cod de onoare ce nu trebuie abandonat odata insusit. Celor care au gasit iluminarea in invatamintele enuntate anterior le aduc veste buna. Peste un miliard de oameni praznuiesc azi Laba Festival, ziua in care Buddha a atins iluminarea.

Si circotasilor care acuza labarii ca ar avea o existenta insipida si mizera datorita satisfacerii solitare, le spun ca laba nu apartine doar individului. Ea poate fi savirsita si in sinul familiei. Mai ales in aceasta zi de sarbatoare.

Sa dam o mina de ajutor cui are nevoie.

Mic tratat pentru labari rafinati

Ce lecturati in continuare as fi vrut sa fie scorneala mea, insa am fost facut partas la ea de catre un prieten cu nume taios, asa ca meritul ii intreg al lui. Io nu fac altceva decit s-o impartasesc altora pentru zidire si folos.

Vine o vreme in viata fiecarui barbat cind dragastos isi cuprinde in palma madularul cu scopul de a face lumea mai buna. Nu stiu daca e lucru bun sau rau, insa bicsnicia se intimpla. Nimeni nu se poate impotrivi. Insa de aci incolo decizia de face o chestiune de onoare, sau doar o laba trista din situatia creata, apartine fiecaruia dintre noi. Pentru ca a freaca madularul in palma precum stramosii frecau pietre sau lemne laolalta ca sa faca foc, dincolo de placerea personala aduce cu sine si responsabilitati. Masturboi poate fi oricine, insa labar cu pedigree doar putini is alesi sa fie.

Odata realizata autosatisfacerea, se impune o conduita noului muncitor manual. Asta consta in a patra un ritm. Dupa cum zice rinduiala once a bitch, always a bitch, asa si cu laba oncea a wanker, always a wanker. Cine abandoneaza nu e vrednic sa fie numit labar.

Asadar we have a situation here si asta consta intr-o apucatura care necesita constanta. In viata shit happens, si nu toata lumea are vreme sa lucreze cotidian. Nici un bai. Ce am pierdut azi, recuperam a doua zi. Cu rivna si tarie, procesul de desavirsire merge inainte. Aci apare insa piatra de poticnire a multora. A recupera insemna a face dupa vremea stablita ceea ce se cuvenea facut inainte. Nu functioneaza anticiparea poverii. Adica cel aflat la level 1 de laba, asta insemnind 1 masturbare zilnica, nu poate savirsi 2 faradelegi cu gindul la ziua de maine. Odata facute 2 labi in aceeasi zi, se trece automat la level 2 si deasemenea la plinatatea statututului care are ca motto: dimineata cind ma scool, dau o laba de control, seara cind merg la culcare, una de verificare.

Laba nu-i o chestiune in care se regasesc disperatii si singuraticii, ci un act matur, responsabil, creativ si complex. Nu degeaba domnu` Billy Idol o numeste dancing with my self.

Ti-as intra la inima

Prin liceu cind citeam jurnalul lui Dave Cooper, carte legata de serialul Twin Peaks, am dat peste o zicala ce parea cool si merita tinuta minte si de recitat la ocazii linia care departe geniul de nebunie e adesea foarte subtire. Mai incolo am realizat ca nu doar linia dintre geniu si nebunie e subtire, ci si alte linii despartitoare.

Acum citiva ani, Michele Placido, cunoscut la noi ca domnu` comisar Cattani Corrado, juca intr-un film Il posto dell`anima (Locul sufletului). Fiind seful unui sindicat dintr-o fabrica ce urma sa faca concedieri masive, lua apararea muncitorilor si sarea la grumazul stapinitorilor. Miezul unuia din discursurile sale era astia vor sa ne futa in cur, isi bat joc de noi luindu-ne sufletele.

Pare ciudat sa identifici locatia unei realitati spirituale in concret, insa deseori sufletul este asociat inimii ca izvor al sentimentelor. Vorbim de iubire si alte stari de spirit, insa le simbolizam prin inimioare. Ceea ce-mi parea ciudat in concluzia filmului lui Placido, am gasit in hi5ul mioritic confirmat de catre o tinara de geniu. Pentru a ajunge la inima cuiva, trebuia intrat prin cur.


Daca zicala din Twin Peaks trata strict planul intelectual, in urma investigatiei personale, am realizat un transfer in plan material. Linia care desparte curul de inima e adesea foarte subtire. Si odata concluzia trasa, poate ar trebui ca tinerele sa fie mai intelegatoare cind junii ce roiesc in preajma lor le privesc insistent bucile. Nu vor altceva decit sa le intre la inima.

Pygmalion autorizat, caut Galatee

Cind am citit io in vremea tineretii despre domnu` Pygmalion care se indragosteste de lucrarea mainilor sale am ramas nauc. E mare lucru sa ai indemina si sa vezi cum de sub dalta proprie iese minunea. E normal sa prinzi drag de ceea ce-ti reuseste, mai ales ca ai investit timp si simtaminte, insa chiar sa ti se inmoaie genunchii mi se parea un pic peste putinta mea de pricepere.

Apoi mi-o virit careva in canalul auditiv ceva remarca de-a lu` Michelangelo referitor la sculptura. Ceva de genul ca in fiecare bloc de marmura, opera zace ascunsa. E de-ajuns sa inlaturi ceea ce este in plus ca sa scoti la lumina minunatia. Daca prima nazbatie mi-o incruntat sprincenele, gaselnita renascentistului macaronar mi s-o parut pirtoasa rau. Hai, ca la prima punem botul ca e mitologie sau literatura antica, insa tovarasul Buonarroti fie era muci cind o scos magareata pe gura, fie o vrut sa ia ochii unui tinerel pingaribil.

Mult dupa mitologie si renastere, in postmodernism, artistii adopta tehnici noi si surprinzatoare la superlativ. Daca artistul, sa-i zicem clasic, izbea ciocanul de dalta pina contura opera, azi, nu se mai confrunta deloc cu estetica exterioara, carevasazica forma. Artistul contemporan, asemeni unui Neghinita al artei, izbeste in continuare preocupindu-se de miez, de interior, pentru ca adevarata valoare izvoreste de-acolo pentru a se rasfringe in afara, dinaintea privirilor nesatioase ale consumatorilor de estetic.

Daca doresti sa fii sculptata frumos in interior, sau cunosti pe cineva care tinjeste, lasa un offline, ca io ascut dalta intre timp. Cu mina dreapta.

Obligatia de-a vota

Nu prea ii agreez pe insii ce o stat cu nasul la curul cuiva care parea luminat, o simtit o besina cu potential de idee mareata si isi fac un scop in viata din a propovadui acel pirt mental. Dupa ce o cules informatia de pe buzele intelepte, pornesc orbeste spre un fel de tara sfinta sa faca noi adepti si sa sanctifice gliile ratiunii necunoscatorilor.

Introducerea e un fel de cufureala cu bulbuci care nu zice mai nimic despre gindul care m-a atins neplacut si anume dreptul cetatenesc de a vota, devenit in optica unora obligatia de a participa la soarta tarii. Mi-amintesc din pruncie cum imi insoteam parintii cind era de pus stampila pe fituica ce urma sa stabileasca mersul lucrurilor si tremura carnea pe mine de emotie. Votam in locul ambilor parinti si ma simteam important. Nici nu aveam floci la pula, dar chibzuiam la rinduiala patriei.

Apoi m-am trezit major si pofta de-a stampila numele unor tilhari mincinosi mi-a trecut. Preferam sa fac hemoroizi la gaoz decit sa ma stiu responsabil pentru ascensiunea politica a unor bisnitari. Totusi m-am scapat acum 4 ani la urna, cu constiinta pubertului intirziat care mai crede in Johny Bravo si acum ma caiesc de gestul meu fara judecata. Nu ma pricep la fotbal, nici la masini, nici la femei, iar la politica, cu atit mai putin. Ce am realizat totusi, este faptul ca Basescu avea dreptate cind il intreba(retoric?!) pe Nastase ce zici, Adriane, ca romanii si acum au de ales tot intre 2 comunisti? Citatul e aproximativ… Nu e vorba doar de comunisti, securisti si teroristi, e vorba ca romanilor li s-a oferit sa aleaga mereu nu intre bine si rau, ci intre rau si raul minor, ceea ce in principiu e un fel de a alege intre cufureala si cicat.

Nu stiu in ograda altora cit is de breji nominalizatii de pe buletinele de vot si nici nu ma preocupa brazda lor. Ma preocupa propovaduitorii de care pomeneam la inceput. Aia care daca le scapi pe gura paragraful anterior, te scuipa in fata. Cum indraznesti sa renunti la dreptul tau de cetatean liber? Stii ca strabunii nostri si-au dat viata ca tu sa poti vota? Nu stiu, si ma doare in pula, domnii mei. Iar atita vreme cit e vorba de dreptul meu, nu vad ce va fute pe voi grija asta. Io nu am cerut nimanui sa moara pentru nimic si daca as fi facut-o, probabil, m-ar fi injunghiat. Nu ma intereseaza cine pentru ce o murit, ma intereseaza cine face ceva concret pentru mine acum.

Pina la alegeri mai is niste luni de curvasareala electorala si propaganda carbogazoasa. Promisiunile incep sa picure. In curind o sa curga. Dincolo de scepticii potrivnici, mai is si cei fara ocupatie carora doar speranta la mai tine de cald si foame. Domnilor politicieni, dati-le paine si circ, sa mai aveti si domniile voastre de unde stringe de-un Lamborghini, ca doar nu-ti merge cu troleul la serviciu.