Discernamintul pizdei

Am ascultat mai demult o farsa buzduganoasa cu mireasa care in noaptea nuntii se fute cu ala care-o furat-o. Am zis ca asa ceva se poate intimpla doar in urma unui scenariu intocmit, nicidecum in realitate. Nimeni in noaptea nunti, cind se arata dinaintea neamurilor si prietenilor cu cine ar dori sa-si petreaca viata, nu poate fi capabil sa copuleze cu o alta persoana pentru a juca din urmatoarea zi rolul sotiei/sotului cuminte si de omenie.

Pe mireasa din farsa de la radio n-am intilnit-o s-o intreb fa, esti curva, sau iti lipseste ceva element esential din instalatie? Am intilnit in schimb printre bloguri pe una care promite sa-i calce pe urme. Problema e simpla. Ea are prieten, il intilneste pe Victor si uitind de prieten se imperecheaza cu Victor. Acesta ii zice ca nu are vreme de pierdut, ci numai de inmuiat biscuitele in lapte, dar tinara nu-l baga in seama. Victor o patrunde, o orgasmizeaza multiplu si ii da pace. Tinara isi pierde centrul de greutate si pentru a-si plinge pierderea, pune pe picioare blogul. Am creat acest blog pentru ca sunt trista de multa vreme si nu am cu cine sa vorbesc. Deci acest blog e pentru el, pentru VICTOR!

Pina la urma, fiind prunci ai democratiei si ai libertatii, nu sintem trasi la socoteala pentru toate dobitociile pe care le debitam, dar in limitele bunului simt se naste intrebarea: daca te doare in patina de prietenul tau, la ce cicat mai stai cu el si rivnesti la Victor?

Am incercat sa ma despart de prietenul meu din cauza lui, el sufara din pricina lui Victor si nu merita! I-am spus clar: “Trebuie sa ne despartim. Il iubesc pe Victor!”, sarmanul a plans ca un nebun si simteam pentru el ceea ce simtea Victor pentru mine: mila! Eu sunt inca cu prietenul meu care sufera enorm stiind ca desi stau cu el ma gandesc deseori la Victor chiar daca ma prefac ca totul e ok! Asadar prietenul e un fel de pula proasta cu chip. E placut sa-l vezi gravitind imprejur, insa nu merita osteneala de a-l baga in seama.

Am incercat sa imi alung durerea ascunzandu-ma la pieptul prietenului meu care ar face orice ca sa ma faca fericita! O data eram asa de deprimata incat mi-a spus: “Suna-l daca te face sa te simti mai bine!” In optica asta inteleg si atasamentul prietenului, dupa vorba din batrini cine se-aseamana, se-aduna. Linga o proasta, numai un mononeuronic se poate simti bine.

Situatia tinde sa se destinda in gama minora a unui lament ai promis ca nu o sa ma mai doara…ai promis. Auzi, domnisoara, daca si dupa citeva luni doare, nu e vorba de boala sentimentala. E prostia cea care doare. In stare pura, nediluata, neamestecata.

Aici puteti pune sare pe rana domnisoarei. Cu pumnu`.

BlogoDecalog in rate II

Vrajmasii bloghismului pindesc de dupa colt si doar o respectare scrupuloasa a poruncilor ne poate mintui de ura acestor distrugatori de integritate. Recapitulati prima jumatate si scufundati-va spiritele internetistice in etica rascumparatoare.


VI. Continutul acestei porunci ii atit de ambiguu, incit pare sa fie fie facut doar sa umple spatiul. Dincolo de vrajeala ca indaratul fiecarui nickname exista o persoana, de bine, de rau, online nu sintem altceva decit niste pierde vara sub acoperire. Iar pentru cine, cu adevarat, isi traieste viata si integritatea in retea, nu exista scapare decit euthanasia, asa ca daca il depistati, loviti-l in crestet cu orice obiect contondent pe care-l gasiti la indemina. Fara mila, pentru ca-i faceti un bine.


VII. Cersitul dupa link exchange ii mare lucru, trebuie s-o recunosc. Mi se pare un fel de laba stereo, sau freaca-ma sa te frec. Ai schimat linku` cu 101% din blogosfera, zelistul sta dinaintea ta in genunchi cu gura cascata, dar inafara de ma-ta si de puberta care sta cu tine pentru ca-i faci cinste cu cite-o socata, nu te citeste nici pula. Varby esti pe val. Ride on, cowboy!


VIII. Chiar daca nu ai nimic de zis, fa-o! Cititorii tai fideli, adica tu si cu tine, o sa aprecieze. Nu conteaza ca ai casa plina de oaspeti, lasa-i in pizda mamii lor pe prag si intra in retea, musafirii o sa aprecieze. Nu baga in seama ca ti-a murit cineva apropiat, fa din asta un prilej de trafic, doar toti sintem datori cu o moarte. Cineva o sa aprecieze.


IX. Aci, postmodernul Moise, o atipit sau o vrut sa tainuiasca porunca. Cert e ca o dat cu bita-n balta, deoarece daca a atipit, inseamna ca a calcat strimb impotriva porunci a VIIIa, iar daca a tainuit continutul e ca si cum l-ar fi furat, deci cade sub incidenta primei porunci.


X. Pe zoso nu l-am injurat nici in gind deoarece nu e el de vina ca scrie cicat. De vina is cei care stau cu bale in coltul gurii asteptind sa le livreze un copy/paste din ceva ziar, sau ceva intimplare penala din existenta lui anosta. Pe alti bloghisti s-ar putea sa-i injur si apoi sa le comentez dindu-le link spre mine, ca sa vada ca nu is ei buricul Terrei si nu orice circel mental se poate publica sub titlul curent de gindire.


Continutul acestui articol ironizeaza nu persoanele linkate, ci anumite perceptii si convingeri puerile fara fundament in realitate. Daca totusi exista nicknameuri iritate si scandalizate, sa faca bine sa ma traga de clopote la ora exacta.

BlogoDecalog in rate I

Am amintit io cindva ca-mi apasa pe scrot darul creativ al unora de-a scorni porunci blogoslovelnice pentru adolescentii 286 din wwwosfera. Nu stiu cum, da` gindu` nu-mi da pace si ma-ntorc precum infractorul la locul faptei sa dezvolt ideea asupra fobiei mele dinaintea acestor patriarhi cu cosuri pe buci. Pentru a urmari cu usurinta firul analizei mele, recomand lectura poruncilor aici.


NIHIL. Intrucit tin sa notez poruncile cu litere romane si intemeietorii Imperiului nu aveau cunostinta de cifra(numarul)0, cuvintul dinaintea acestei fraze ii tine locul. Nu am vrut sa spun nimic cu asta, ci doar sa par mai destept decit s-ar putea sa las impresia.


I. Din pataniile carpato-danubiano-pontice a ultimilor 15-20 de ani, rezulta fara urma de dubiu ca sintem un neam de fecale. Criminali, violatori, dar mai ales hoti. Asa ca a nu fura continut, mi se pare un fel de indemn la paralizie nationala. Dincolo de gluma, continutul il fura orice bloghist. Char daca nu direct, in relatarea lui intervin alte persoane, bagajul cultural adunat cu ajutorul altor persoane, experienta de viata la ajutorul careia au cladit si alte persoane etc. Ati prind firul rosu. Daca totusi amintesti sursa de inspiatie, totul pare sa fie OK? E ca si cum i-ai lua mielul din turma unuia si i-ai racni peste gard ba, ti-am furat un miel. Celalat ce raspunde oare? Bine ca mi-ai spus, sau futu-te-n jinjii, tilhar?


II. Oare de ce nu-i voie sa bagi in pizda mamii lor alti bloghisti? O fi beneficiind careva de imunitate blogamentara? Il injuram pe Jiji, pe Basescu, chiar daca nu i-am avut la indemina in veci. Faptul ca cineva-mi sta in git, nu-mi da dreptul sa-l tusesc?


III. Aci, ala care o scris porunca, o inteles gresit transmisia, care de fapt suna sa nu spankezi. To spank the monkey, in limba strainului insemna pe linga a plesni maimmuta si a face laba. Deci, ca sa fim precisi, porunca a IIIa se refera la onanie si nu la alte bazaconii.


IV. Porunca asta ii piatra de poticnire a oricarei fapturi. Cind vezi laolalta termeni precum onoare, demnitate, reputatie, pentru care BBC, Discovery si National Geographic ar turna zeci de ore de documentare sa le explice, te pierzi cu firea. Si dupa ce-ti revine suflarea te-ntrebi, la cita prostie misuna online, de ce sa nu iei la pula pe cei care-o izvorasc?


V. Stiu de ce ii asezata aci porunca nambar faiv. Aia care inca nu s-o dezmeticit dupa cea de-a IVa, o iau de buna si pe asta si dau clicku` pe reclama. Ca si idee generala, de ce l-as ajuta pe Xyz si pe pula mea stie care sa cistige de pe urma munci mele cu mouseu`? In primul rind nu stiu sa ma fi ajutat si el pe mine cu ceva, in al doilea, daca tot e bazat, nu cred ca are nevoie de ajutoul meu. Apreciez ceea ce debiteaza omul si aduce in discutie, dar cind linge rectul persoanelor si firmelor care-i pun painea pe masa, nu vad de ce as sta si eu gura casca la bucile altora pentru ca ei sa friga aripioare la iarba verde.


Restul il las pe data viitoare.

Vaffan COOL

Cind bloghistul de rind ajunge in pana de idei si inspiratia il inseala cu alt bloghist, se deda la leapsa. Din cite am priceput eu, leapsa asta ii un fel de na-ti-o tie, da-mi-o mie si poate acoperi orice tema de la 10 adevaruri despre cum obisnuiesc sa ma masturbez pe de-ascunsu` pina la hai sa orbim cu toii uitindu-ne la soare in amiaza mare.
Apucatura asta mi se pare sterila intrucit fiinta umana fara handicapuri mentale grave pricepe cam cum sta treaba dupa ce-i este expusa o idee, fara sa-i fie repetata de 10 ori sau si mai mult. Asa ca prin leapsa nu se cauta neaparat o educare a maselor sau o iluminare a plebei, ci un ghem de linkuri intre cei care scriu despre aceleasi lucruri, adica ceva de genul sa ne promovam unii pe altii in cercul nostru strimt, ca poate totusi careva strain nimereste si se minuneaza ce mare lucru am reusit sa facem. Aceleasi persoane baga apoi articolul pe blogoree, se voteaza intre ei si lumea devine, cit ai clipi, un moment Kodak.
De citeva saptamini, aproape nu-i zi sa nu vad pe careva publicind pe tema ca sa fii COOL, tre` sa fii viu. Is constient si eu ca drumurile is pline de iresponsabili si viata are prioritate, mai mult, pretuiesc viata si o consider un dar, dar faptul ca 10 oameni se repeta facindu-si trafic unii altora, nu vad cum elibereaza drumurile de pericol, sau scapa drogatii de dependenta. Ca sa nu mai zic ca printre povesti adevarate, se mai scapata si aberatii despre contacte cu mafia italiana in miez de noapte. Ce pula mea ii asta? Visul neimplinit al unei nopti de vara? Sa fim seriosi, ce gangster sta la povesti cu un pirlit de adolescent dintr-o tara straina si se mai si joaca de-a dealeru` in prezenta lui? Ioi, stati ca stiu, ala care are si el blog si vrea link ca sa cresca in zelist.
De pe net se pot descarca filme fara masura, dar, oameni buni, nu descarcati doar fantasy, mai priviti si la ceva cu iz de real. Intentia de-a face bine e laudabila si nu impotriva ei se-ndreapta critica mea, cum nu se indreapta nici impotriva persoanelor care s-au chinuit sa promoveze grija pentru viata, ci impotriva mijloacelor care se fac c-o realizeaza.
Ca versiuni extreme ale vietii in lupta cu moartea, pe linga accidente in trafic si exces de droguri, luati in considerare si urmatoarele scenarii: infestare involuntara cu HIV in spitale, avortul in cazul elevelor de liceu, catastrofe naturale, scandaluri prin discoteci si pe stadioane si ma opresc aci. Impotriva lor ce facem? Va spun eu. Nimic! Asteptam…nadajduind sa raminem in viata.
P.S. Leapsa nu am primit-o de la nimeni si n-o dau nimanui, pentru ca este leapsa mea de la Precista, este blogul meu de la Dumnezeu(da, e adaptare dupa Adrian Copilu` Minune).

Geni(t)alitatea unei fapturi III

Celor care au inteles gresit vorbele lui si l-au judecat pripit, autorul le marturiseste cred ca dupa ce ati citit tot jurnalu asta banuiesc ca multi dintre voi si-au facut o imagine foarte najpa despre mine in sensu ca sunt prea rece, prea rau, injur f mult…..da asta este adevarat dar eu in general sunt bun[...] Eu sunt o persoana de milioane, o persoana care se naste odata la 10000 de ani lumina, si daca apuci sa ma cunosti, vei spune si tu acest lucru, sunt o persoana prea minunata.Eu sunt asa cum sunt ca n-am cum sa fiu altfel intr-o lume ca asta. Unii scirnavi ar putea clatina din cap zimbind ironic dar tinarul le raspunde acestora prompt asta e, cand cnv o sa-si dea seama ce este in interiorul meu atunci vor rezona cu mine si ma vor intelege.

E demn de retinut ca adolescentul de geniu este in primul rind un autodidact care a avut parte in viata de greutati inimaginabile. Eu cu parintii mei nu prea am avut o relatie foarte frumoasa, pe langa faptul ca eram batut mai mereu si dracuit in fiecare zi, nu aveam de loc momente frumoase.Si atunci cand eram batut, eram dat cu capul de pereti sau aruncat dintr-un loc in altul, tinut pe afara, ce poate suna mai urat decat ceea ce va spun eu.D’aia am si scalpul deformat, pentru ca atunci cand eram dat cu capul de perete, eram dat atat de tare ca vedeam verde in fata ochilor.Imi vine mie sa plang numai cand ma gandesc la mine… poate ca si voi ati fost batuti dar nu ca mine. Desi viitorul ii un nimfoman care curvasareste cu destinul si timpul, Alexutzu isi pune nadejdea intru el.

Daca termin cu bine si ajung unde mi-am dorit atunci am sa le am pe toate la mana :).Tot atunci am sa demonstrez si la multa lume de ce pot fi in stare, oricum pe voi am sa va tin la curent[…] E o vb “vine ea si vremea mea” … si atunci nu o sa mai imi pese de nimeni si de nimic. In cazul in care totusi viitorul fute meciul, exista si un backup project. Nu stiu cat mai rezist asa sincer sa va spun, numai am chef de nimic. Din tot sufletul meu imi doresc sa treaca vara asta sa pot lua permisul, asa mult ce imi doresc sa plec[…] Pana atunci imi vine sa-mi iau gatu…chiar m-am saturat sa mor… in vacanta asta ma pis pe toti si stau numai in casa, o sa-mi invat pentru permis si in restul timpului o sa am grija si de corpul meu. M-am saturat si cand te gandesti ca imi vine sa-mi iau gatul de la varsta asta, cred ca la 30 de ani o sa ma sinucid. Ultima afirmatie este ingrijoratoare intrucit se bazeaza pe o zicala din popor care intareste faptul ca daca esti prost cind esti mic, cind ajungi mare numa` te joci.

In cazul in care peripetia cuiva prin jurnalul personal al autorului isca nemultumiri si suparare, vizitatorul e tinut sa ia aminte la soiul de suparare afisat si sa se explice deoarece e o diferenta aici, cand esti suparat pe cineva esti obligat de tine insuti sa-i spui problema ta acelei persoane, dar cand esti suparat ca sa scumpit painea, nu esti obligat sa-i raspunzi persoanei respective dc esti tu suparat ok ? deci este o diferenta, asta am vrut eu sa remarc daca n-ati inteles de la inceput.

In cele din urma constient de riscul ca el sa nu fie tocmai buricul pamintului, Alexutzu concluzioneaza imi cer scuze ca v-am facut sa pierdeti timpu pe porcaria asta, o sa ma revansez eu cumva…ce plm :)) Hai paaaaaa si aveti grija de corpul vostru!

Pentru opera omnia aveti aici linku` lu’ Alexutzu.

Geni(t)alitatea unei fapturi II

Tot in gama minora a tristetii, autorul nareaza inmormintarea unei rudenii. Nasa mea de botez sa stins vineri 05.12.2008, off … a tinuto acasa de vineri pana marti.Inmormantarea pot spune ca a fost una “regeasca”, in sensul ca totul sa folosit pe sistemu : ce’i mai scump e mai bun. Nasul meu impreuna cu cei 2 baieti ai lui (sa-i traiasca) au cumparat un sicriu de vreo 30 de mil care iti include si un capac cu sticla transparenta deasupra decedatului si pe margini are frig ca sa mentina corpul “proaspat”.Chiar am ramas putin asa pentru ca au trecut atatea zile si nu se schimbase deloc la fatza, era frumoasa.Ce pot sa spun decat jale mare.Nu stiu daca cunoasteti voi cazul printesei Diana care atunci cand a murit au venit sute de oameni cu sute de flori, eh, asa a fost si la nasimea pentru ca nasa a fost o persoana de milioane si toata lumea o iubea foarte mult (si inca o mai iubim cu totii)[...] Deci nu laud nik, eu va spun cam cum am fost.As putea sa zic ca a fost o inmormantare cu fitze (dar acu lasand invidia la o parte ganditi-va, voi daca ati avea bani si doamne fereste va moare unu dintre parinti…..va mai uitati la bani ? eu n-as prea crede.A meritat tot “Fastul” nasa.
Manele vs rockeri, telefoane, masini, proiecte 3D, apar constant in procuparile junelui. Punctul lui forte ramine insa amorul si tensiunile dintre baieti si fete. Acum vorbesc despre o relatie dintre o fata si un baiat (k invers se stie, futai si atat)[…] Va spun ca daca iubiti pe cineva, incercati in asa fel incat sa nu o raniti.Ganditi-va ca poate a 2-a zi isi va lua zilele iar tie iti va parea rau si o vei avea pe constiinta toata viata. Adolescenta e buimaca si nu-si gaseste rostul in viata. Pana la urma o sa-si dea seama ca a gresit, si nah, din nefericire pentru ea DIN NOU am avut dreptate (cum de altfel, am mereu dreptate). Nu e drept, dar din ce cauza se intimpla astfel? Una de 15 ani se baga pe unu de 20 ca ii place mult de el (e ok pana aici) dar se baga sa-l iubeasca din suflet, sa-i fie sufletul pereche, sa-i fie miezul din dodoasca.Ok pana aici ? Bun, pe cand unul de 17 ani daca ar fi sa se bage pe una de 25 de ani se baga sa o futa ca ii place lui de ea (ceea ce e f ok ca iti dai seama ca si aia de 25 de ani la asta se gandeste).
In iubire orbecaim cu totii visind la fata perfecta care sa ne umple de sens si sa ne implineasca. Dar cine e fata perfecta dupa care dorinta noastra alearga? Vreau sa spun ca dupa mine fata perfecta inseamna pe langa faptu sa fie frumoasa (deci, atractie), sa aibe suflet bun, sa te iubeasca ASA CUM ESTI TU, sa te inteleaga cand e cazu’, sa fie exact cum ti-ai imaginato tu in suflet, asta inseamna perfect :).Dar multi iau acest “perfect”, si il analizeaza la modul general, ceea ce e total gresit.
Pe linga rivna noastra dupa desavirsire exista si forte exterioare care ne influenteaza in desfasurarea evenimentelor. Destinul si Viitorul sunt 2 lucruri diferite dar ele sunt din totdeauna aliate.Amandoua lucreaza impreuna.Destinul te ajuta (rareori) sa intalnesti persoane minunate, sa iubesti, sa faci lucruri frumoase, dar de multe ori iti trage si niste “palme” de ramai traumatizat 4life.Viitorul este dusmanul nostru, pentru ca de fiekre data ne pregateste cate ceva najpa si rar se intampla sa-ti faca pe plac. Nu doar destinul si viitorul ne fac zile fripte in cirdasie, dar sa ne puna bete in roate cind avem in brate femeia care ne este draga, sare si timpul care trece foarte repede si asta doare si cauzeaza dependenta de dor. Sfatul lui Alexutzu in a rezolva problema este “Unde dragoste nu e,faceti:P!”.
Nu ratati ultimul episod de intelepciune la plic!

Geni(t)alitatea unei fapturi I

Am zacut azi in blogosfera citeva ceasuri si nu am gasit un articol care sa-mi trezeasca interesul. Parca toti o intrat in coma inspiratiei si doar ineptii erau capabili sa debiteze. Noroc ca rabdarea mi-a fost rasplatita gasind blogu` lui Alexutzu, care dupa mine merita un loc in blogrollu` fiecarui butonist de la Bill Gates la Axinte. Discovery si National Geographic fac documentare despre mari personalitati enciclopedice precum Leonardo si Newton scormonind in istorie, pe cind ar fi de-ajuns sa intinda mina pentru a atinge pinzele albe, clickind jurnalul tinarului licean.
Ce pot sa va spun daca toti ati citit primu articol “de sus” ve-ti descoperii multe lucruri interesante in acest blog zic eu[…]Hmm, m-am gandit sa fac acest articol cu gandu de ai face pe unii sa se gandeasca ca daca fac un pas inainte pentru ceva frumos, e un lucru bun[…] Desi freaca inca bancile liceului e constient ca un tip ca mine care gandeste la rece si vede exact ce se intampla in tara asta si este constient de toate capcanele pe care sistemu ti le pune in viata, gasesti sa zicem ….vreo 2-3 din 50 de copii :)[…] Am 17 ani, pot sa spun ca gandesc ca un om matur si sincer nu`mi pasa daca voi ma veti contrazice pentru ca mie foarte multe persoane mi-au spus ca gandesc mai bine decat unii care cik vezi doamne sunt trecuti prin viata :) .
Amintindu-si nostalgic de copilarie, recunoaste eram nebun ba u sti ce inseamna nebun in plm :))) daca nu ma cunosteai si stateai o zi cu mine a 2-a zi te rugai la dumnezeu sa te ia decat sa stai cu mine. Pe linga cele mai frumoase clipe din viata, existenta la bloc alaturi de aia mari, i-au adus si experienta. Sa va spun ca eram curvar rau ? :)))) Cred ca n-a fost una de aici din zona mea care sa nu fie “testata” sau “shifonata” putin :)))) si versat cum eram de astia mari, ma dadeam si la fete cu 4-5 ani mai mari ca mine, nu conta la mine varsta :)) si nici acu nu conteaza.
Niciodata nu esti prea tinar pentru a invata si a te pregati pentru viata deoarece in ansamblu va spun ; viata asta nu este una roz asa cum ne’o dorim toti, asa ca le spun celor de varsta mea, sa lase copilaria deoparte pentru ca nu ajuta la nimik, nu te ajuta sa supravietuiesti cu atatia dusmani langa tine. Invata asadar de copil, deoarece copilul este o fiinta care colecteaza informatii din momentul in care se naste, iar daca nu ai grija sa-i oferi o educatie buna si cuvinte dulci, copilul acela nu va fii un sprijin bun pentru tine, in viitor.
Programa scolara e o pierdere de vreme, la fel ziarele si emisiunile TV, pentru ca Alexutzu are raspuns la orice intrebare. Cum a aparut criza? Trec cateva saptamani si deodata incepe o “criza”, totul a inceput intr-o zi cand parlamentarii s-au gandit in felul urmator “ba, vin alegerile, trebuie sa facem ceva sa ne mai voteze prostii astia pt inca 4 ani”. Cine e de vina pentru situatia actuala a Romaniei? Pot spune cu tarie k Iliescu e de vina pentru toate nedreptatiile din tara asta si pt toti incompetentii din guvern.
Constient asemenea “geniului pustiu” ca soarta sa nu e deloc usoara, recunoaste cu smerenie vocatia sa unica da-ma in plm ca zici ca sunt profet si continua amar mai scriu niste randuri p’aci si ma culc….ce pula mea sa fac.E trist, pentru mine acum, e trist…
Rabdare, ca mai este.

A(p)titudini de bloghisti

Am dat de multe minti hodinite de cind ma stiu, da` ce-am aflat intre bloghisti, fereasca Cel de Sus. Ala/aia care recunosc si o pun la vedere, is printre putinii care nu fac parte dintre tantalai. Restul is intr-o competitie perpetua de a suje primii pula oricui pentru promovarea emanatiilor personale.
Dintre cei mai afectati de tembelismul blogosferic is cei care o scornit Decalogul bloghistilor, a.k.a. cele 10 porunci ale bloggerului. Astia, daca au blog de un an jumate ii iau la pula pe nevrednicii care abia-s la postarea cu numaru` 10. Se cred un fel de Vechiul Testament al blogosferei si bat table ale legii precum Moise pe muntele Sinai. Inca 2, 3 pozitii sa mai salte la clasament si se poarta ca niste rascumparatori si mintuitori ai bloghismului autohton.
Tot pe model bisericesc is si impartirile facute de alte minti luminate in bloghisti mici, mijlocii si mari. Aia mari is un fel de patriarhi, sau vladici, aia mijlocii is doar protopopi si popi, iar pleava reprezinta enoriasii, adica aia care baga fisa la cheta si isi tocesc coatele si genunchii pentru un loc in blogrollu` unui mitropolit.
Dar, de fapt, cum cicat ajung unii sa fie bloghisti mici sau mari? Pai, simplu, zelistu` ne aseaza cuminti in banci in functie de cit de legati(linkati) sintem de altii. Ai prieteni cu blog? Da-le un mass si in citeva zile esti mai tare decit 69,69% dintre bloghisti. Nu conteaza ca debitezi ineptii despre cum ti-ai facut laba in casa bunicilor si pensionarii erau gata sa te depisteze cind sugrumai madularu`, sau despre cit esti de tembel lasindu-te prins copiind de catre profesoara la extemporal. Important sa figurezi in lista de lecturi a citor mai multi oligofreni.
Sfaturi luminate gasesti de fiecare data cind nu ai nevoie de ele. Unul isi da cu parerea ca nu e bine sa ai articole lungi ca plictisesti, altul zice ca daca e scurta debitarea, esti superficial. Culorile tipatoare deranjeaza ochii, deci scade numarul cititorilor si automat calitatea blogului. Ma, da voi cine, pula me, sinteti sa aveti pareri despre orice? Io scriu cum imi tihneste. Azi nu am de zis nimic, tac. Maine imi vine gindul bun si bag o pagina in Word. Peste 3 zile screm 5 rinduri, da` le screm din suflet. Ce treaba aveti voi, inteleptilor, sa-mi cintariti dispozitia si talentul?
Baiul sta-n faptul ca situatia nu e deloc rinduita sistematic dupa criterii logice, sau de bun simt. Cita vreme unul nu are nimic vrednic de asumat in propria existenta, se leaga de ce are celalat. E un fel de telenovelism in retea. Nu ni se intimpla nimic interesant in viata noastra de cicat, hai sa sarim in circa altora, poate luam un bonus de indrazneala dinaintea alora care despica blogosfera in tabere si echipe.
Da, sa-mi sujeti madularu’, aia care nu va incapeti in piele de geniali ce sinteti!

Ca mustele la c…t

Cind fabulatorii virtuali, a.k.a. bloghistii trec prin crize de inspiratie si nu posteaza besini de pe iutub cu comentarii de genul ia vedeti ce-ascult io cind ma screm pe buda, sau jocuri pentru retardati precum leapsa(oare cine pula mea o fi interesat cind unul cu cosuri pe buci si matreata in sprincene s-o cicat imprastiat pentru prima data si daca asta ii o afirmatie adevarata sau falsa?), mai repede sau mai incolo, ajung sa se joace de-a introspectia. De ce mi-am facut blog, pentru cine scriu, de ce scriu ca curu`?

Pentru mine ii clar ca cine si-o facut blog, l-o atirnat pe net ca sa fie citit de lume, adica de altii, ca daca-l facea doar pentru sine, putea sa scrie in jurnal cu creionu` chimic, sau sa-si faca insemnari personale fara legatura la retea. Asa ca de cite ori citesc pe la cite un bezmetic scriu in primul rind pentru mine, imi vine sa-i fut o unealta agricola contondenta in cavitatea bucala.

Citiva isi dau arama pe obraz si cu aroganta se falesc ca-s mari bloghisti si o luat-o inaintea turmei doar pentru ca niste aiuriti le-o recomandat avortonul pseudo-intelectual citorva prieteni. Asta ii ca si cum Laura Andresan s-ar lauda ca lumea se uita mai cu drag cum se joaca ea la ceva chef penal cu sarpele intre tite pe linga piscina inconjurata de luminari, de zici ca-i parastas, decit la un interviu cu Liiceanu. Ce-i drept pe Liiceanu nimeni nu-l cheama la chefuri sa-i vada titele, deci macar o umbra de complex de inferioritate ar putea avea.

Rinind printre amintiri, mai dau peste alta categorie de bloghisti, aia care is undeva nici cu pula-n pizda, nici cu sufletu` in Rai si viseaza sa atinga culmi blogosferice ametindu-se reciproc ca trimbitele biruintei lor nu au sunat inca. Astia-s un fel de chibiti pe linga aia aroganti, sau cel putin mai bine vazuti la clasamente. Comenteaza in fiecare zi, ba de mai multe ori la aceeasi postare, mai furiseaza pe blogu` aluia mai bazat cite-un link la blogu` lor cu pula mica, scuzindu-se ca nu vor sa-si faca reclama tocmai ei care-s fidelii lachei, da` le-a scapat din funie advertaisingu`.

Nu-i pot uita pe mizantropii blogosferici, aia de par sa se detaseze de proiectia lor virtuala prin articole batoase si raceala fata de lingusitorii personali. Oameni buni, daca scrieti aproape zilnic, daca ati achizionat domeniu si va inscrieti la concursuri, nu-i la mintea cocosului ca urmariti ratingu`?

Pina la urma, oarecum, toti tragem ca mustele la cicat cu o foame de lup. Si oricit i-am zice Nutella, se simte miros de excremente din coltul gurii.

Aniversare cu urare

La aniversarea celei de-a cincea postari, in primul rind, imi afirm statutul politicaly uncorect care-mi permite sa va urez despre nostalgia originilor sau sa va string in brate dupa bunul plac si nu dupa merite care si-ar aroga singure pozitii privilegiate. Linistiti stati, nu de alta, da` si de astern asupra spinarii cuiva blesteme sau ocari, o fac tainic, de sa nici nu stie de unde-i vine gustul amar din cerul gurii. Toate astea mi le permit fara picur de rusine si regret, intrucit este blogul meu de la Dumnezeu, e postarea mea de la Precesta.
Apoi, dincolo de binele si raul acestor isterii cu tilc, ma simt dator sa-mi explic mie in primul rind de ce scot arma din dotare, din teaca si o bag virtual si cu furie in cavitatea bucala(a.k.a. gura) celor care ma calca pe bataturi…
De cind am asternut piatra de temelie a habitatului virtual, m-am trezit dinaintea moralistilor de serviciu care s-au smintit citind cuvinte care zic pe nume genitalelor lor. Evident, nu am intentionat niciodata sa fat un blog erudit pentru inteletualii de jucarie si nici nu am avut de gind sa ma castrez. Nici fizic, nici rational. Cui ii e rusine ca are bijuterii, sa bage secera la slitul propriu si personal si sa-i imprime o miscare circulara intensa. Dar nu o s-o faca si stiu motivatia.
“Hotul striga: hotul!” zice vorba din popor si mai bine ca aci, nu cred sa se aplice. Io, ca omul necajit, sug cotidian citeva beri sa-mi adorm jalea si sa-mi stimulez voia buna, fara sa intretin relatii sexuale cu meciul nimanui, pingarindu-i intimitatea. Misionarii bunelor maniere se fac prastie de 2-3 ori pe an, devastindu-si cotetul si zonele adiacente sub pretextul: ce ma-ntere`, ii chef, nu? Ca a doua zi totul sa reintre in normalul fatarniciei si sa fie data uitarii rabufnirea nefireasca. Nu ma rabd sa tac si asupra celor care avind cocosel pus la clocit pe oua, se joaca de-a metrosexualii unde nu se cuvine, ca mai apoi, lepadata uniforma, sa interpreteze rolul tribunalului moravurilor.
Fetelor cu 3 picioare, lepadati efervescenta!